Activitate legislativă și scandaluri
Trei partide suveraniste au reușit să intre în Parlament la alegerile de anul trecut: AUR, SOS și POT. Deși nu au avut prea multe inițiative legislative, parlamentarii suveraniști s-au remarcat prin scandaluri și numărul mare de moțiuni. Potrivit unui raport al Camerei Deputaților, în anul 2025, parlamentarii AUR, POT și SOS România au reușit să treacă de Legislativ doar trei legi pe care le-au inițiat, în timp ce au semnat mai multe inițiative venite din partea altor partide. "Anul acesta a fost marcat de un număr record de moțiuni de cenzură, dar cu un impact legislativ redus", a declarat expertul politic Mihai Voicu, profesor la Universitatea din București.
În 2025, parlamentarii AUR au semnat opt inițiative care au fost promulgate. Membrii formațiunii au trimis însă doar trei proiecte pe care le-au inițiat spre promulgare. Două dintre acestea au fost promulgate, iar un altul așteaptă pe masa președintelui. Este vorba despre inițiativa AUR pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, care nu a fost încă promulgată, dar a ajuns la promulgare, cu sprijinul parlamentarilor din mai multe partide, inclusiv ale Puterii. Inițiatorii sunt Monica Iagăr, Coman Dragoș Florin și Ciprian Constantin Paraschiv, iar proiectul prevede că ponderea sportivilor români participanți la competițiile sportive naționale oficiale nu poate fi mai mică de 40% pe parcursul unui meci, pentru fiecare echipă.
Produsul AUR este și Legea 180/2025, privind instituirea anului 2025 ca „Anul Centenar al Rezervistului Militar”, inițiată de senatorul AUR Chelaru Mircia, fost șef al Statului Major pentru câteva luni în anul 2000. Inițiativa este semnată de 30 de deputați și senatori ai AUR. Deputata AUR Ramona Ioana Bruynseels este inițiatoarea Legii 192/2025, pentru instituirea zilei de 29 octombrie ca „Ziua Reginei Maria”, semnată doar de deputați și senatori ai AUR.
Pe lista legilor promulgate și semnate de AUR se numără Legea 198/2025, privind organizarea, funcționarea și administrarea Catalogului Național al Serviciilor Publice, al cărui inițiator este, de fapt, liberalul Octavian Oprea, și Legea 144/2025, pentru instituirea anului 2025 ca „Anul Cultural Mihai Eminescu”, al cărei inițiator este Natalia Intotero, deputat PSD. Inițiativa este semnată de peste 120 de deputați și senatori ai tuturor partidelor. Intotero este și inițiatoare a Legii 140/2025, privind instituirea anului 2025 ca „Anul Centenar al Rezervistului Militar”, o inițiativă semnată de peste 70 de parlamentari ai mai multor partide, inclusiv AUR.
Pe lângă acestea, se mai remarcă un proiect care a trecut de Parlament, dar care a fost trimis de președinte spre reexaminare, care propune trecerea unor terenuri în domeniul public al Municipiului Brașov și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brașov. Acesta a fost inițiat de reprezentanți ai tuturor partidelor: AUR, SOS, POT, PSD, PNL și USR. Liderul partidului, George Simion, nu a inițiat vreo lege, el având doar două inițiative semnate care au ajuns să fie promulgate.
AUR se poziționează pe locul doi în Parlament ca număr de deputați și senatori. Un aspect notabil este că o parte din parlamentarii săi au mai avut un mandat în perioada 2000-2004. În schimb, SOS România a rămas fără grup la Senat, în urma unor scandaluri care s-au lăsat cu demisii sau excluderi. Același lucru s-a întâmplat și în cazul POT, însă în ambele Camere ale Parlamentului.
Între proiectele cărora s-a alăturat SOS România se remarcă doar două legi promulgate, care au însă alți inițiatori: Legea 130/2025, privind instituirea anului 2026 ca Anul Nadia Comăneci, semnată doar de Virginia Vedinaș, care între anii 2004-2008 a fost senator al Partidului România Mare (PRM). Legea 198/2025, privind organizarea, funcționarea și administrarea Catalogului Național al Serviciilor Publice, este contrasemnată și de membrii AUR, dar îi aparține unui liberal.
Nici reprezentanții POT nu au reușit să inițieze vreo lege. Ei au semnat două inițiative promulgate ale colegilor lor: Legea 198/2025 și inițiativa AUR pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000. PACE – Întâi România are doar grup la Senat, unde liderul Dorin Silviu Petrea are zero inițiative legislative promulgate, însă a semnat 35 de proiecte.
Parlamentarii formațiunilor suveraniste au depus anul acesta 7 moțiuni de cenzură, un record, pentru că niciodată nu au mai fost depuse atâtea moțiuni de cenzură într-un singur an. Comparativ, doar două sesiuni legislative au depășit acest număr. Însă atunci moțiunile de cenzură au fost depuse în cuprinsul a câte patru ani. Anul acesta, parlamentarii opoziției au depus și patru moțiuni deodată, ca urmare a asumării răspunderii Guvernului pe mai multe proiecte.
Parlamentarii nu au reușit să strângă voturile necesare pentru niciuna dintre acestea. Toate au fost respinse, nereușind să dărâme Guvernul, unele chiar cu mai puține voturi decât numărul necesar de semnături pentru depunere. În plus, parlamentarii partidelor suveraniste au depus cinci moțiuni simple la Camera Deputaților și alte șapte moțiuni simple la Senat, însă au reușit să strângă voturile necesare doar în cazul fostului ministru al Muncii Simona Bucura Oprescu.
Trecerea unei moțiuni simple nu atrage automat și demiterea ministrului împotriva căruia a fost depusă.