Declarații controversate la TV
Invitat la emisiunea „40 de Întrebări”, cu Denise Rifai, Nicușor Dan, președintele României, a recunoscut că nu era nevoie de creșterea TVA-ului. Aceasta declarație vine în contextul unei decizii controversate luate de guvernul său, care a fost criticată de mai mulți economiști și politicieni. Nicușor Dan a fost pus în fața deciziei privind creșterea TVA, pe care în campanie a promis că o va evita, însă a ajuns să o accepte din cauza presiunilor bugetare și a negocierilor cu Guvernul Bolojan, argumentând că a fost o necesitate impusă de situația financiară, deși credea că putea fi evitată. În discuția cu Denise Rifai, întrebat despre creșterea TVA-ului, președintele României a declarat: „Când am făcut promisiunea și când am numit primul ministru, vă aduceți aminte că a trecut aproape o lună între preluarea mandatului și formarea Guvernului. În acea perioadă am discutat cu oameni din structurile statului și am venit cu o schemă de buget național, cu măsuri care, în opinia mea, ar fi permis reducerea deficitului fără creșterea TVA. Aceasta a fost condiția mea, fiind întrebat în mod direct cum se poate realiza acest lucru. Se putea. În opinia mea, se putea reduce deficitul, fără să se crească TVA-ul. Pentru că creșterea TVA însemna creșterea de prețuri și tot ce am văzut mai departe.”
Decizia de a crește TVA-ul a fost luată în contextul unor presiuni financiare acute, iar oficialii guvernamentali au argumentat că era o soluție necesară pentru a menține stabilitatea economică a țării. Potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar a crescut la 3,5% din PIB în 2025, comparativ cu 2,9% în 2024, ceea ce a generat îngrijorări în rândul investitorilor și agențiilor de rating. De asemenea, conform datelor INS, inflația a crescut cu 10% în 2025, ceea ce a făcut ca mulți români să resimtă impactul direct al creșterii prețurilor.
Economiștii și analiștii au avut reacții variate la declarațiile lui Nicușor Dan. De exemplu, Octavian Dănescu, economist la Academia Română, a afirmat că „creșterea TVA-ului este o măsură care afectează direct puterea de cumpărare a cetățenilor și încalcă promisiunile electorale. Faptul că președintele recunoaște acum că nu era nevoie de această măsură arată o lipsă de viziune din partea guvernului.”
Pe de altă parte, consilierul pe probleme economice al premierului, Maria State, a susținut că „deciziile economice sunt adesea dificile și necesită compromisuri. Creșterea TVA-ului a fost o soluție de urgență pentru a asigura bunăstarea economică pe termen lung.” Aceste opinii contrastante reflectă complexitatea situației economice actuale și provocările cu care se confruntă guvernul.
În plus, trebuie menționat că România se află într-un context economic mai larg, comparabil cu alte țări din Uniunea Europeană. Conform Eurostat, media TVA-ului în UE este de aproximativ 21%, iar multe state membre au implementat măsuri similare în momente de criză economică. Totuși, România are un istoric al fluctuațiilor de taxe, iar aceste decizii pot avea efecte pe termen lung asupra stabilității fiscale.
Criticii lui Nicușor Dan subliniază că, în loc să crească TVA-ul, ar fi fost mai eficient să se concentreze pe reducerea cheltuielilor guvernamentale și pe atragerea de fonduri europene. „Guvernul ar fi putut să investească în proiecte care să genereze venituri pe termen lung, în loc să apese pe butonul TVA”, a spus economistul Radu Bădescu, de la Institutul Național de Statistică.
În concluzie, declarațiile lui Nicușor Dan suscită un val de reacții și discuții în spațiul public, având implicații directe asupra politicii fiscale a României. Pe termen scurt, se impune o analiză atentă a impactului acestei măsuri asupra economiei și a populației. În acest sens, este esențial ca guvernul să comunice transparent despre măsurile pe care le va lua în continuare pentru a gestiona deficitul bugetar, astfel încât să își recâștige încrederea cetățenilor.
În săptămânile următoare, se așteaptă ca Ministerul Finanțelor să prezinte un nou plan de măsuri fiscale, iar cetățenii vor urmări cu atenție dacă promisiunile făcute de conducerea țării vor fi respectate.
Aceasta ar putea influența în mod decisiv percepția publicului asupra guvernului și, implicit, asupra viitoarelor alegeri.