Statele membre contestă planul
Crește opoziția reprezintă subiectul principal al acestui articol. Patru state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Belgia, Italia, Bulgaria și Malta, și-au exprimat opoziția față de planul Comisiei Europene de a folosi activele rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina. Într-o declarație comună, aceste țări au subliniat că încurajează menținerea înghețării activelor, dar au avertizat că fondurile nu ar trebui să fie automat direcționate spre armata ucraineană, conform POLITICO. Această poziție vine într-un moment în care Comisia Europeană se pregătește pentru summitul UE din 18-19 decembrie 2025, unde se vor discuta soluții financiare pentru Ucraina, afectată de războiul cu Rusia.
Belgia, care deține cea mai mare parte a activelor rusești înghețate, a fost un critic constant al acestui plan, temându-se de consecințele juridice pe care le-ar putea avea. Conform datelor oficiale, activele Băncii Centrale a Rusiei în Europa au fost înghețate în urma invaziei din 2022, iar acum se discută despre utilizarea acestor fonduri pentru a ajuta Ucraina, o idee care a fost respinsă de liderii europeni în trecut din cauza riscurilor legale. "Este esențial să ne asigurăm că acțiunile noastre sunt conforme cu legislația internațională", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanțe din Belgia.
Într-o mișcare recentă, Comisia Europeană a propus un "credit de reparații" pentru Ucraina, o inițiativă care ar permite Kievului să ramburseze împrumuturile după încheierea conflictului, odată ce Rusia va compensa daunele. Această propunere a fost întâmpinată cu scepticism de către liderii din Belgia și alte țări, care solicită soluții alternative pentru sprijinul Ucrainei. De asemenea, în toamna anului 2025, Comisia Europeană a decis să înghețe activele rusești pe termen nelimitat, eliminând necesitatea actualizării acestei măsuri la fiecare șase luni, în ciuda opoziției din partea Ungariei și Slovaciei.
Cehia, prin vocea viitorului premier Andrej Babis, a declarat că nu va oferi garanții pentru ajutoarele destinate Ucrainei și a îndemnat Comisia Europeană să găsească alte soluții financiare. "Nu vom oferi garanții pentru nimic și nici nu vom da bani", a afirmat Babis, al cărui partid naționalist a câștigat recent alegerile legislative. Această poziție se aliniază cu retorica mai largă a unor state membre care contestă utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța ajutoare către Ucraina.
În cadrul Consiliului UE, decizia de a prelungi înghețarea activelor rusești a fost adoptată prin votul majorității calificate, ceea ce a neutralizat opoziția Ungariei și Slovaciei. Cu toate acestea, Belgia a insistat asupra necesității de a include toate activele rusești înghețate în cadrul oricărui împrumut destinat Ucrainei și a cerut garanții financiare suplimentare din partea celorlalte state membre. Această cerință complică și mai mult discuțiile dintre statele membre, având în vedere că multe din ele se tem de repercusiuni juridice și financiare.
Planul Comisiei Europene prevede un împrumut inițial de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, sumă care ar putea crește la 165 de miliarde de euro. Această inițiativă depinde de acceptarea de către Rusia a unei compensații pentru daunele cauzate, un lucru pe care mulți experți îl consideră improbabil în condițiile actuale. Rusia a reacționat vehement, acuzând UE de "furt" și amenințând cu represalii legale, inclusiv printr-un proces împotriva Euroclear, un depozitar belgian care gestionează activele înghețate.
În concluzie, confruntarea dintre statelor membre ale UE asupra utilizării activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei subliniază diviziunile profunde din interiorul Uniunii. În timp ce unele țări susțin necesitatea de a ajuta Ucraina, altele sunt reticente, invocând riscuri juridice și financiare.
Summitul de la Bruxelles din decembrie ar putea fi un moment crucial pentru a determina viitorul ajutoarelor destinate Ucrainei și modul în care UE va naviga prin aceste provocări complexe.