Date recente și măsuri de management
România are între 10.657 și 12.787 de urși bruni, potrivit celui mai amplu studiu genetic realizat vreodată pentru această specie. Ministerul Mediului subliniază că datele nu sunt doar un exercițiu academic, ci un instrument de management responsabil pentru protejarea oamenilor, prevenirea conflictelor și conservarea biodiversității. Studiul permite, de asemenea, zonarea națională a managementului urșilor, identificând zone cheie pentru conservare, zone de risc și zone de management durabil, și include măsuri concrete pentru reducerea conflictelor om-urs, precum instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție pentru animale și culturi.
”Acest studiu nu este un exerciţiu academic şi nici un instrument pentru decizii extreme. Este, în primul rând, un instrument de management responsabil, echilibrat, care ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele şi, în acelaşi timp, să conservăm o specie importantă”, explică ministrul Diana Buzoianu.
”Proiectul marchează o schimbare fundamentală de abordare în gestionarea populaţiei de urs brun din România, oferind, pentru prima dată, o bază ştiinţifică atât pentru monitorizarea genetică a speciei, cât şi pentru zonarea managementului la nivel naţional. Aceste instrumente permit trecerea de la decizii reactive la politici publice fundamentate pe date, adaptate realităţilor din teren”, arată Ministerul Mediului, într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, în cadrul proiectului, s-a făcut o estimare genetică a populaţiei de urs brun, realizată în cadrul celui mai amplu studiu de acest tip desfăşurat vreodată la nivel mondial pentru această specie. Analizele genetice efectuate pe aproximativ 24.000 de probe colectate la nivel naţional indică faptul că populaţia de urs brun din România se situează, într-un scenariu conservator, între 10.657 şi 12.787 de indivizi. Totodată, studiul evidenţiază un nivel ridicat al diversităţii genetice, esenţial pentru conservarea pe termen lung a speciei, dar şi riscuri asociate fragmentării habitatelor şi presiunii asupra coridoarelor ecologice.
”Acest studiu nu este un exerciţiu academic şi nici un instrument pentru decizii extreme. Este, în primul rând, un instrument de management responsabil, echilibrat, care ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele şi, în acelaşi timp, să conservăm o specie importantă pentru România. Datele obţinute ne ajută să înţelegem unde trebuie să prevenim, unde este nevoie de intervenţii punctuale şi unde conservarea strictă este esenţială. Conservarea biodiversităţii şi siguranţa cetăţenilor nu se exclud; ele pot şi trebuie să fie gestionate împreună, pe baza ştiinţei şi a transparenţei”, a declarat ministrul Diana Buzoianu.
Monitorizarea genetică a populaţiei de urs brun vizează stabilirea periodică a mărimii populaţiei, evaluarea diversităţii genetice, a structurii populaţionale şi a potenţialului evolutiv al speciei, precum şi implementarea unui plan de monitorizare genetică pe termen lung, cu metodologii standardizate şi repetabile.
Ministerul Mediului explică faptul că, pe baza acestor rezultate a fost realizată, în premieră, zonarea naţională a managementului populaţiei de urs brun, un instrument esenţial pentru aplicarea unor măsuri diferenţiate. Zonarea împarte teritoriul în patru categorii distincte: zone cheie pentru conservare, zone de management al conflictelor (zone de risc), zone de management durabil şi zone marginale. Clasificarea are la bază o analiză complexă care integrează date genetice, distribuţia habitatelor, zonele agricole şi turistice, apelurile la 112 şi istoricul pagubelor produse de urşi.
Proiectul include, totodată, măsuri concrete de prevenire a conflictelor om-urs, prin instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecţie pentru animale domestice, culturi agricole şi bunuri materiale. ”Monitorizarea independentă arată că aceste sisteme reduc semnificativ riscul de atac atunci când sunt întreţinute corespunzător, iar autorităţile au în vedere extinderea accesului la finanţare pentru astfel de măsuri preventive în zonele cu risc”, arată ministerul.
Proiectul este finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, şi din Fondul de Coeziune, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, având o valoare totală de 57,3 milioane lei. Implementarea este realizată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în calitate de lider, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A. Braşov, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”.
Prezentarea rezultatelor finale ale studiului marchează începutul unui proces de consultare şi dialog, rezultatele urmând să fie analizate şi dezbătute public, iar instrumentele de management să fie transpuse în politici şi acte normative după consultări ample cu instituţiile, comunităţile locale, organizaţiile de mediu şi specialiştii din domeniu.