Demisii și reforme cerute
Mai multe organizații non-guvernamentale din zona progresistă, inclusiv Declic România, Inițiativa România și Justiție Independentă, au organizat un protest miercuri seara, 10 decembrie 2025, în fața Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Această acțiune a fost declanșată de un documentar recent publicat de Recorder, care a adus în atenție acuzații grave de corupție în rândul magistraților de vârf. Conform activiștilor, manifestanții solicită demisia celor implicați în scandalul de corupție, evidențiind o preocupare crescută față de integritatea sistemului judiciar românesc. "Este un moment crucial pentru justiția din România", a declarat Angi Șerban, activistă cunoscută, prezentă la protest, subliniind importanța unei justiții independente.
Protestul a reunit câteva sute de oameni care au strigat sloganuri precum „Justiție, nu mafie” și „Demisia, Savonea”, cerând răspunsuri și acțiuni concrete din partea autorităților. De asemenea, organizatorii au lansat o petiție adresată președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan, solicitând modificarea legilor justiției pentru a preveni abuzurile și a asigura transparența în activitatea judiciară. Potrivit datelor furnizate de reprezentanții ONG-urilor, numărul protestatarilor a crescut față de acțiunile anterioare, ceea ce sugerează o mobilizare mai mare a societății civile față de problemele sistemului de justiție.
Acest protest vine în contextul în care documentarul Recorder a expus un presupus pact între politicieni și magistrați, care ar fi facilitat corupția și abuzurile în sistemul judiciar. Conform investigației, faptele de corupție sunt adesea întârzierile și amânările dosarelor până la prescriere, ceea ce a stârnit indignarea cetățenilor și a specialiștilor din domeniul juridic. Potrivit unui studiu din 2023 realizat de Institutul Național de Statistică (INS), 67% dintre români consideră că justiția este influențată de corupție.
În sprijinul acestor acuzații, mai mulți experți din domeniul dreptului, precum Andreea Chiș și Crin Bologa, au subliniat că aceste presiuni asupra sistemului judiciar au dus la o scădere a încrederii publicului în justiție. "Mai mulți judecători experimentați au fost intimidați, iar activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a fost afectată", a declarat un judecător sub protecția anonimatului. Aceștia au avertizat că o justiție compromisă poate avea consecințe devastatoare asupra democrației în România.
De asemenea, protestul a fost amplificat de reacțiile din alte orașe, unde aproximativ 150-200 de persoane au ieșit în stradă la Cluj, demonstrând solidaritate cu colegii din București. Aceștia au afişat mesaje precum „Cât ne mai chinuim să fim stat european” și au cerut reforme legislative care să protejeze justiția de influențele politice.
Criticii acestor acțiuni, inclusiv reprezentanți ai Ministerului Justiției, au declarat că nu se pot lua măsuri fără o investigație exhaustivă. "Este esențial să vedem dovezile înainte de a trasa concluzii", a afirmat Radu Marinescu, actualul ministru al Justiției. Aceasta poziție a fost contestată de manifestanți, care consideră că lipsa de acțiune este o formă de complicitate.
Este important de menționat că protestele din România nu sunt o noutate, având loc periodic în ultimii ani, în special în urma scandalurilor de corupție. Comparativ cu anul 2021, când au avut loc proteste masive împotriva legilor justiției, mobilizarea actuală arată o continuitate a nemulțumirilor cetățenilor față de sistemul judiciar. Cu toate acestea, opinia publică rămâne divizată, iar unii cetățeni consideră că aceste proteste nu vor aduce schimbări semnificative.
În concluzie, protestul de miercuri seara subliniază o nemulțumire profundă în rândul cetățenilor români față de corupția din justiție și cererile de reformă. Este evident că presiunea publicului va continua să crească, iar autoritățile vor trebui să răspundă acestor apeluri prin acțiuni concrete, pentru a restabili încrederea în sistemul judiciar.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa dacă autoritățile vor lua măsuri în urma acestor proteste și vor iniția o discuție reală despre reformele necesare în justiție.