Cercetări la Mânăstirea Cozia
Sarcofagul în care îşi doarme somnul de veci Mircea cel Bătrân la Mânăstirea Cozia este cel original, susţin arheologii vâlceni, care au redeschis de curând mormântul domnitorului la aproape un veac de când a fost cercetat pentru prima dată. Specialişti de la Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea, dar şi de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” şi de la Centrul de Cercetări Antropologice şi Biomedicale „Olga Necrasov” din cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române participă la acest proiect de cercetare. Acesta urmăreşte, pe de-o parte, descărcarea de sarcină arheologică a monumentelor care compun ansamblul monahal din staţiunea Călimăneşti în vederea restaurării lor, iar pe de altă parte, să verifice sarcofagul, unic între mormintele boiereşti şi domneşti din ţară datorită formei lui. Conform unui raport al Agerpres, există supoziţii că acesta ar fi fost mutat la începutul secolului trecut. „Există în arhiva Institutului Naţional al Patrimoniului câteva cereri de prin 1930 de mutare a sarcofagului de la Mânăstirea Cozia la Muzeul Naţional de Istorie şi atunci am urmărit ca prin această cercetare să verificăm dacă a fost mutat. Dar nu, nu a fost mutat. Este cel original şi se află într-o stare bună de conservare”. A declarat arheologul Ion Tuţulescu pentru Agerpres.
Domnitorul Mircea cel Bătrân, cunoscut pentru domnia sa între 1386-1418, a murit la 31 ianuarie 1418 şi a fost înmormântat la 4 februarie în ctitoria sa de la Călimăneşti. De-a lungul anilor, mormântul său a fost profanat de mai multe ori, ceea ce reprezintă o preocupare continuă pentru autorităţile locale şi naţionale. Primele informaţii veridice legate de profanarea mormântului sunt din anul 1821, când trupele eteriste au jefuit mănăstirea. O altă profanare a fost raportată în perioada ocupaţiei germane, între 1916-1918. În martie 1919, superiorul mănăstirii, Protosinghel Anastasie Popescu, a scris Ministerului Culturii despre starea deplorabilă a monumentului. „Monumentul Cozia se află într-o stare jalnică, din cauza armatelor inamice care au profanat acest sfânt lăcaş”, spunea acesta.
Arheologul Ion Tuţulescu continuă să sublinieze importanţa acestei cercetări, afirmând că analiza detaliată a mormântului va contribui la o mai bună înţelegere a istoriei locale. „Cercetările arheologice vor aduce noi informaţii legate de întregul ansamblu monahal”, a adăugat acesta. Mânăstirea Cozia, situată pe Valea Oltului, este considerată cea mai importantă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân. Slujba de sfinţire a lăcaşului a avut loc la 18 mai 1388, fiind oficiată de Sfântul Nicodim de la Tismana.
În cadrul ansamblului Mănăstirii Cozia, monument istoric de importanţă naţională, se regăsesc biserica cu hramul „Sfânta Treime”, datată la 1388, paraclisul „Adormirea Maicii Domnului”, datat la 1583, şi trapeza de la 1853. De asemenea, intervenţiile de restaurare efectuate în secolele al XIV-lea, al XVI-lea şi al XVIII-lea pun în evidenţă importanţa culturală şi istorică a acestui complex monahal.
În concluzie, redeschiderea mormântului lui Mircea cel Bătrân la Mânăstirea Cozia reprezintă o oportunitate valoroasă pentru cercetarea istorică şi arheologică. Specialiştii speră că aceste studii vor oferi o imagine mai clară asupra trecutului acestui monument emblematic pentru istoria României.
Următorii paşi includ continuarea cercetărilor arheologice, precum şi demararea lucrărilor de restaurare necesare pentru conservarea ansamblului monahal.