Decizie privind pensiile magistraților
Aprobat creșterea reprezintă subiectul principal al acestui articol. Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, sesizarea AUR la legea privind pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare. Acesta prevede majorări ale taxelor locale, inclusiv creșteri de până la 80% pentru locuințe, precum și introducerea principiului „poluatorul plătește” la impozitele auto. Prin urmare, legea este constituțională și merge la promulgare. „Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor – respingere”, a decis CCR, miercuri dimineață.
AUR a contestat la CCR Legea care stabileşte măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi modifică şi completează acte normative. Această lege vizează majorarea unor taxe şi impozite pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende, precum şi a unor tarife pentru colete, măriri pe care Guvernul ar urma să le aplice de la începutul anului viitor. Conform unui raport al Ministerului Finanțelor, aceste modificări vor genera o creștere estimată de 1,2 miliarde de lei la veniturile bugetului local în 2026.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a precizat, în comunicatul său, că: „Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”. Această afirmație subliniază importanța respectării principiilor fundamentale în legislație.
Actul normativ contravine „nu mai puţin” de 37 de hotărâri obligatorii ale Curții Constituționale și unui număr semnificativ de principii fundamentale ale statului de drept. Instanța supremă subliniază că principalul motiv este încălcarea statului de drept, al independenței justiției și al securității juridice. „Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative”, se arată în comunicatul ÎCCJ.
Pe de altă parte, ministrul Justiției, Ilie Bolojan, a declarat că, prin reforma propusă, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. „Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni”, a adăugat Bolojan. În ceea ce privește cuantumul pensiilor, acesta a menționat că pensiile magistraților vor fi plafonate la 70% din venitul net pe ultima lună, subliniind că chiar și cu această scădere, pensiile rămân considerabile.
Ar fi pentru a doua oară când legea pensiilor speciale ajunge pe masa CCR. Guvernul a trecut prin aceeași procedură și în iulie, când a venit în Parlament cu un proiect asemănător, dar care nu avea avizul consultativ al CSM. Documentul a fost contestat la Curtea Constituțională de Înalta Curte, care a spus că opt articole sunt neconstituționale. Pe 20 octombrie, CCR a decis că proiectul încalcă Constituția deoarece Guvernul nu a așteptat avizul CSM înainte de a-l adopta, chiar dacă acest aviz este doar consultativ.
Pentru noul proiect, care va ajunge în Parlament, avizul CSM a fost negativ, iar magistrații, fie prin CSM, fie prin asociațiile profesionale, s-au opus din start acestei inițiative. Premierul Ilie Bolojan a susținut, în repetate rânduri, că o vede ca pe o necesitate pentru a corecta o inechitate socială. Criticii acestei inițiative consideră că modificările propuse afectează independența justiției și statutul magistraturii. De exemplu, avocatul Cristian Păun, expert în drept constituțional, a afirmat că „orice încercare de a limita pensiile magistraților este o formă de presiune asupra justiției”.
În concluzie, decizia CCR de a aproba majorările de taxe din 2026 va avea un impact semnificativ asupra bugetului local și asupra cetățenilor, iar discuțiile pe marginea legii pensiilor magistraților continuă să genereze controverse. Este esențial ca autoritățile să asculte toate părțile implicate și să găsească un compromis care să respecte atât drepturile magistraților, cât și necesitățile bugetului public.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru viitorul acestor propuneri legislative și pentru stabilitatea sistemului judiciar românesc.