Războiul și taxele lui Trump
Într-o analiză recentă, economistul Cristian Socol subliniază impactul negativ al proximității față de războiul din Ucraina și al tarifelor impuse de SUA asupra creșterii economice a României în 2025. La București, pe 10 decembrie 2025, Socol a declarat: "Sustenabilitatea creșterii economice a României este amenințată de doi factori externi majori care au afectat economia globală și, implicit, pe cea românească." Aceste observații vin într-un context în care România a trecut de la a avea a doua cea mai ridicată rată de creștere economică din UE în trimestrul II, la o scădere de 0,2% în trimestrul III, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Conform raportului Eurostat, România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce a generat o serie de reacții sociale și economice. Critici ai măsurilor guvernamentale au semnalat că corecțiile fiscale aplicate au afectat în mod disproporționat populația cu venituri mici și medii. "Aceste măsuri au fost percepute ca inechitabile și au dus la o distrugere a credibilității guvernului", a adăugat Socol.
Analiza eficienței economice a României trebuie să țină cont de indicatori macroeconomici esențiali, cum ar fi PIB-ul potențial și structura calitativă a creșterii economice. Conform estimărilor Comisiei Europene, creșterea reală a PIB-ului în 2025 este de așteptat să fie de 0,7%, în contrast cu o creștere estimată a PIB-ului potențial de 1,3%. Aceasta sugerează că România continuă să rămână în decalaj recesionist, cu o prognoză de -1,7% din PIB potențial pentru 2025.
Socol a menționat că structura creșterii economice este influențată de contribuția factorilor de producție, inclusiv munca, capitalul și productivitatea totală a factorilor (PTF). "Dacă România va continua să producă sub potențialul său economic, va avea dificultăți în a atinge o dezvoltare sustenabilă și inclusivă", a afirmat expertul.
Un alt aspect important este influența costurilor generate de război, care au dus la o inflație ridicată, mai ales în sectoare sensibile, precum energia și produsele alimentare. De asemenea, țara se confruntă cu un deficit bugetar în creștere, presiuni pe piața muncii și cheltuieli publice mai mari pentru apărare și securitate energetică.
Pe de altă parte, măsurile protecționiste din SUA implementate de administrația Trump au avut un impact limitat asupra României, estimat la 0,1% din PIB. Cu toate acestea, structura exporturilor românești, care include metale și echipamente, face ca țara să fie vulnerabilă la fluctuațiile de pe piețele internaționale.
Perspectivele economice pentru România în 2025 sunt îngrijorătoare, cu riscuri legate de măsurile de austeritate, implementarea întârziată a Planului de Relansare Economică și probleme demografice. "Dacă nu se iau măsuri proactive, România ar putea cădea în capcana venitului mediu, cu o creștere economică redusă și o convergență scăzută față de media UE", a concluzionat Socol.
În concluzie, România se află într-un moment critic, iar deciziile politice și economice din următoarele luni vor influența sustenabilitatea creșterii economice pe termen lung. Este esențial ca autoritățile să adopte politici care să sprijine investițiile, să îmbunătățească structura economică și să asigure o distribuire echitabilă a resurselor.
Aceste provocări necesită nu doar o reacție rapidă din partea guvernului, ci și o colaborare strânsă între sectorul public și cel privat pentru a stimula creșterea și a asigura o dezvoltare durabilă pentru România.