Controverse privind barajul Paltinu
ESZ Prahova a publicat recent documente care sugerează că ministrul Mediului, Diana Buzoianu, era la curent cu problemele infrastructurii de la barajul Paltinu, documentele fiind transmise către Ministerul Mediului și Administrația Națională "Apele Române" înainte de criza apei care a afectat județele Prahova și Dâmbovița. Conform unui document din 29 octombrie 2025, starea infrastructurii are un "impact direct asupra alimentării continue cu apă a beneficiarilor, inclusiv societăți strategice din industria petrochimică". "Apele Române" este singura instituție care controlează barajul Paltinu și Stația de Tratare Voila, conform ESZ Prahova, care a subliniat că nu a avut capacitatea de intervenție datorită competențelor restrânse atribuite acestei instituții.
Reprezentanții ESZ Prahova au declarat că infrastructura pe care o operează are peste 50 de ani și se bazează pe tehnologia din anii '60–'70. Aceștia au precizat că decizia de golire a barajului a fost luată de "Apele Române", fără ca operatorul local să poată interveni. "Responsabilitatea anunțării și asumării riscului aparținea Administrației Naționale Apele Române", au transmis aceștia. De asemenea, ESZ Prahova a subliniat că nu se află în subordinea Ministerului Mediului sau a ANAR, având doar capacitatea de a efectua lucrări de întreținere și reparații.
Într-un alt document, se menționează că alimentarea cu apă se poate face doar prin hidrocentrala Paltinu, ceea ce a generat riscuri de creștere a turbidității apei. Societatea a notificat partenerii contractuali, Hidro Prahova și Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița, cu privire la riscurile și problemele apărute, conform reglementărilor legale. În fața acuzațiilor aduse de ministrul Buzoianu, care a declarat în Parlament că nu a fost informată corespunzător, ESZ Prahova a anunțat că își rezervă dreptul de a solicita repararea prejudiciilor de imagine în instanță.
"Considerăm că orice comunicare publică a unui demnitar trebuie să se bazeze pe date tehnice exacte, în special în situații cu impact major asupra populației", a declarat un reprezentant al societății, subliniind importanța transparenței și responsabilității în gestionarea crizei apei. Această situație a generat controverse în rândul specialiștilor din domeniu, unii considerând că există o lipsă de coordonare între instituții, în timp ce alții pun accentul pe nevoia de investiții în infrastructură.
În concluzie, scandalul de la Paltinu pune în evidență nevoia urgentă de îmbunătățiri în gestionarea resurselor de apă și a infrastructurii aferente. Este esențial ca autoritățile să colaboreze eficient pentru a preveni astfel de crize în viitor. Următorii pași ar putea include o evaluare detaliată a stării infrastructurii, discuții între instituțiile relevante și măsuri concrete pentru modernizarea sistemului de apă.
Aceasta este o ocazie pentru responsabilitate și transparență în gestionarea resurselor vitale pentru populație.