Reuniune ICCJ pentru evaluare
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a anunțat convocarea Secțiilor Unite ale instanței supreme pentru vineri, 5 decembrie 2025, la ora 12:00. Întâlnirea va avea loc în sistem de videoconferință și va avea ca obiect discutarea oportunității sesizării Curții Constituționale cu privire la noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților. Conform convocatorului emis de președinta ICCJ, „judecătorii instanței supreme sunt convocați, în sistem de videoconferință, pentru constituirea în SECȚII UNITE în vederea exercitării atribuției prevăzută de dispozițiile art.27 lit. b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare”. Ordinea de zi prevede sesizarea Curții Constituționale pentru a exercita controlul de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025).
Aceasta nu este prima dată când Înalta Curte intervine în privința legilor ce vizează pensiile speciale ale magistraților. La precedenta sesizare formulată de ICCJ, Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională pe motive de formă, extrinseci. Potrivit unui raport al Consiliului Superior al Magistraturii din 2025, propunerile legislative anterioare au fost respinse datorită neconformității cu normele constituționale.
Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se reunesc vineri, 5 decembrie, pentru a decide cu privire la proiectul de lege care schimbă condiţiile de pensionare pentru magistraţi şi pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. ”La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile art. 27 lit. b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având ca obiect al ordinii de zi Sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, a anunţat, joi, ICCJ.
În cadrul şedinţei, se va analiza textul actului normativ în raport de atribuţiile stabilite în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Tot pentru vineri, Opoziţia a anunţat depunerea unei moţiuni de cenzură, ceea ce adaugă un plus de tensiune în cadrul discuțiilor.
Marţi a avut loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 522/2025). Proiectul stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor: stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026; instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi; introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani.
Introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, va fi implementată treptat. Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.
Proiectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstituțional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM. Această situație a generat controverse în rândul experților din domeniu, care consideră că este esențial ca reforma pensiilor magistraților să fie realizată într-un mod transparent și conform legii.
Întâlnirea de vineri este așteptată cu mare interes, dat fiind impactul pe care modificările propuse îl vor avea asupra sistemului judiciar din România. Conform unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică în 2025, aproximativ 15% dintre magistrați ar putea fi afectați de aceste modificări, ceea ce subliniază importanța unei evaluări riguroase din partea Curții Constituționale.
În concluzie, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de a solicita controlul de constituționalitate al legii pensiilor magistraților este un pas important în asigurarea respectării normelor legale în România.
Așteptările sunt mari, iar judecătorii vor trebui să analizeze cu atenție implicațiile acestui proiect asupra justiției românești.