Angajarea în fața Parlamentului
În această după-amiază, cele două Camere ale Parlamentului intră în ședință comună pentru ca premierul Ilie Bolojan să își asume răspunderea Guvernului în fața Legislativului pentru reforma pensiilor magistraților. Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului va avea loc după ora 14:30. "Este un pas important pentru stabilizarea sistemului judiciar", a declarat Ilie Bolojan, subliniind necesitatea reformelor în acest sector.
Dacă ar reuși să treacă reforma pensiilor magistraților și de CCR și să se și aplice, premierul Ilie Bolojan ar îndeplini promisiuni vechi, de ani buni, făcute în campaniile electorale de politicieni care astăzi au ajuns în umbra politicii. În fiecare campanie electorală, s-a discutat despre pensiile mari ale magistraților, au existat încercări timide prin care să se regleze această problemă, mereu picate de CCR. Spre deosebire de încercările din trecut, Ilie Bolojan pare să fie determinat în a duce reformele până la capăt. Dacă în alte dăți politicienii nu au revenit asupra reformei pensiilor magistraților, folosind-o, din nou, ca subiect de discuție și promisiuni electorale în campanie, vedem că Ilie Bolojan nu a folosit această promisiune electorală, ci doar încearcă, atât cât se poate, să se țină de reformele anunțate.
Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan, respinsă de Curtea Constituțională. Perioada de tranziție însă, a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani. În fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.
Angajarea în fața Parlamentului nu este o modalitate confortabilă pentru Ilie Bolojan. Deși susținut de o largă majoritate, premierul își asumă, rând pe rând, reformele Guvernului în fața Parlamentului. Este, astfel, singurul țap ispășitor, singurul ”rău” în fața românilor. De altfel, Ilie Bolojan a și spus că va pleca din funcție odată ce-și termină treaba, respectiv odată ce trece reformele ce ar duce, în viitor, România pe un drum stabil. În trecut, când Ilie Bolojan negocia în coaliția de guvernare cu demisia pe masă (ceea ce a deranjat multe orgolii politice), prim-ministrul chiar a declarat public că nu se poate, când ai o largă majoritate în Parlament, care-i susține Guvernul, el să ajungă, cu fiecare ocazie, la asumarea răspunderii. Un mesaj fără ecou pentru politicienii din coaliția de guvernare, care preferă să nu scoată capul din nisip în măsurile dure asumate de Executiv.
Reforma pensiilor magistraților generează multe reacții negative în sistemul judiciar, din toate direcțiile. Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), avizul pe legea pensiilor magistraților a fost negativ. De asemenea, CSM a atras atenția asupra impactului pe care acest proiect ar putea să-l aibă asupra încrederii cetățenilor în sistemul judiciar. Expertul în drept constituțional, prof. univ. dr. Daniel Soroceanu de la Universitatea din București, consideră că "aceste modificări ar putea să afecteze stabilitatea sistemului judiciar, mai ales din perspectiva resurselor umane".
Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate. Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”. În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
În concluzie, reforma pensiilor magistraților reprezintă un subiect delicat și controversat, cu implicații semnificative pentru sistemul judiciar românesc. Premierul Bolojan va trebui să navigheze aceste ape tulburi, având în vedere reacțiile negative din partea CSM și a altor experți.
Următorii pași vor implica nu doar votul Parlamentului, ci și o eventuală contestare a legii la Curtea Constituțională, care ar putea influența viitorul acestei reforme.