Amendamentele au fost depuse până marţi
O şedinţă solemnă, dedicată Zilei Naţionale a României, a avut loc marţi, 2 decembrie 2025, la Parlamentul României. Aceasta a fost urmată de asumarea răspunderii de către Guvern pe legea referitoare la pensiile magistraţilor. Conform ministrului Justiţiei, "Această reformă este esenţială pentru a asigura stabilitatea şi sustenabilitatea sistemului judiciar românesc". Proiectul de lege reglementează condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) fiind, deşi consultativ, o componentă importantă a procesului legislativ.
La ora 14.00, a avut loc Şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, dedicată aniversării Zilei Naţionale a României, sărbătorită pe 1 Decembrie. Legea pensiilor magistraţilor prevede creşterea treptată a vârstei de pensionare, cu câte un an pentru fiecare generaţie, şi limitarea cuantumului net al pensiei la 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Potrivit datelor oficiale, în prezent, pensiile magistraţilor sunt calculate pe baza ultimei indemnizaţii brute, cu un maximum de 80%.
Procedura de asumare a răspunderii este reglementată de articolul 114 din Constituţia României, care stipulează că Guvernul poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului asupra unui proiect de lege. Dacă o moţiune de cenzură nu este adoptată în termen de trei zile, proiectul devine lege. Guvernul condus de Ilie Bolojan a mai adoptat anterior măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, iar moţiunile de cenzură depuse au fost respinse.
De asemenea, se preconizează ca Guvernul să îşi asume răspunderea şi pe reforma administraţiei, un proiect amânat din cauza neînţelegerilor din cadrul Coaliţiei. Avizul negativ al CSM, emis recent, a fost o reacţie previzibilă la modificările propuse, însă, având în vedere natura consultativă a acestuia, nu a putut împiedica adoptarea proiectului de lege.
Comparativ cu legislaţia actuală, noul proiect stabileşte o vârstă de pensionare de 65 de ani, în loc de 48. De asemenea, cuantumul pensiei va fi calculat pe baza mediei indemnizaţiilor brute din ultimii cinci ani, fără a depăşi 70% din ultima indemnizaţie netă. Această modificare vine după ce primul proiect a fost declarat neconstituţional de către Curtea Constituţională, deoarece Guvernul nu a aşteptat avizul CSM.
În ceea ce priveşte impactul local, se estimează că mii de magistraţi din diferite judeţe vor fi afectaţi de aceste modificări. Bucureştiul, Clujul, Timişoara şi Iaşi sunt doar câteva dintre oraşele unde numărul magistraţilor pensionari ar putea creşte semnificativ. Aceasta ar putea avea implicaţii asupra funcţionării instanţelor, dat fiind că înlocuirea acestora va necesita timp şi resurse.
Criticii acestei legi subliniază că modificările nu adresează problemele fundamentale ale sistemului judiciar, cum ar fi salariile magistraţilor sau condiţiile de muncă. "Este o soluţie pe termen scurt care nu rezolvă problemele de fond", a declarat expertul în drept, prof. univ. dr. Andrei Radu de la Universitatea din Bucureşti. Alţii consideră că vârsta de pensionare ar trebui să rămână flexibilă, având în vedere că mulţi magistraţi au experienţă valoroasă care ar putea fi utilă sistemului.
Pe scurt, asumarea răspunderii de către Guvern pe această lege reprezintă un pas important în procesul de reformă a justiţiei, dar rămâne de văzut cum va fi implementată şi ce impact va avea asupra sistemului. În perioada următoare, se așteaptă ca acest proiect să fie contestat din nou la Curtea Constituțională, având în vedere reacțiile mixte din partea profesioniștilor din domeniu.
În concluzie, această reformă are potențialul de a modifica semnificativ cadrul pensionării magistraților din România, dar implementarea sa va depinde de reacțiile din partea CSM, precum și de eventualele contestații la CCR.
Guvernul va trebui să navigheze cu grijă în așteptările societății și ale profesioniștilor din justiție pentru a asigura un sistem echitabil și eficient.