Amendamente respinse de Guvern
Premierul Ilie Bolojan se prezintă marți, 2 decembrie 2025, în Parlament pentru a-și angaja a doua oară răspunderea pentru legea ce vizează creșterea vârstei de pensionare a magistraților și diminuarea pensiilor acestora. Prima tentativă a fost respinsă de Curtea Constituțională, iar Guvernul a adoptat recent proiectul fără a aproba niciunul din cele peste 40 de amendamente depuse de parlamentari. "Este esențial să continuăm cu această reformă pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii al magistraților", a declarat premierul Bolojan.
Proiectul de lege prevede ca vârsta de pensionare să fie egală cu 65 de ani, începând din 2042, cu o tranziție graduală care va avea loc anual. De asemenea, pensia de serviciu va fi stabilită la 70% din ultima indemnizație netă, față de 80% cât reprezenta anterior. În acest context, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a menționat că există întârzieri în cererea de plată 4 din PNRR din cauza contestației la CCR, subliniind importanța acestei reforme pentru integrarea în structurile europene.
Conform Ministerului Justiției, proiectul a fost elaborat în conformitate cu Legea nr. 303/2022, care reglementează statutul magistraților. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un aviz negativ asupra acestui proiect, subliniind că modificările propuse nu respectă standardele necesare pentru a asigura independența și imparțialitatea justiției. CSM a declarat că "funcția de magistrat este incompatibilă cu orice altă activitate publică sau privată".
În ceea ce privește amendamentele respinse, acestea au fost în majoritate propuse de opoziție, inclusiv de către Dumitru Coarnă și Raisa Enachi, care au cerut modificări suplimentare pentru a include și pensiile judecătorilor Curții Constituționale. Totuși, Guvernul a decis să nu adopte aceste propuneri, considerând că soluția actuală este optimă.
Criticii reformei, inclusiv reprezentanți ai Opoziției, susțin că modificările vor afecta grav statutul și independența magistraților, având în vedere că pensiile magistraților sunt deja subiecte sensibile în contextul justiției. Elena Costache, președinta CSM, a afirmat că magistrații sunt supuși unei campanii de denigrare și că este vital ca aceste reforme să fie analizate cu seriozitate.
De la momentul în care premierul își angajează răspunderea, grupurile parlamentare au la dispoziție trei zile pentru a contestat proiectul la Curtea Constituțională. Această procedură a fost deja aplicată în prima încercare a premierului Bolojan, care a fost invalidată de CCR din cauza nerespectării procedurilor legale.
În concluzie, reformele propuse de Guvern sunt în centrul unui conflict politic intens, care reflectă tensiunile dintre Executiv și CSM, precum și reacțiile variate din partea societății civile.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru viitorul acestui proiect, iar implicațiile sale ar putea afecta profund sistemul judiciar din România.