Daniel Cioabă, anchetat după logodna fiului său

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Daniel Cioabă, cunoscut ca regele romilor, este anchetat pentru logodna fiului său de 16 ani cu o minoră de 14 ani, care este însărcinată. Autoritățile investighează dacă părinții celor doi minori au comis infracțiuni legate de întreținerea de acte sexuale între minori. Cazul ridică întrebări importante despre căsătoriile timpurii și protecția minorilor în România.

EN

Brief

Daniel Cioabă, known as the king of the Roma, is under investigation for his 16-year-old son's engagement to a 14-year-old minor who is now pregnant. Authorities are looking into whether the parents of both minors committed crimes related to facilitating sexual acts between minors. The case raises important questions about early marriages and the protection of minors in Romania.

Daniel Cioabă, anchetat după logodna fiului său
Sursa foto: stirileprotv.ro

Cazul unei logodne controversate

Daniel Cioabă, autoproclamat „regele romilor”, se află în centrul unei anchete penale după logodna fiului său de 16 ani cu o minoră de 14 ani, care este acum însărcinată. Potrivit informațiilor furnizate de Direcția pentru Protecția Copilului, dosarul penal își propune să stabilească dacă părinții tinerilor au comis infracțiuni legate de determinarea sau înlesnirea întreținerii de acte sexuale între minori. Cazul a fost adus în atenția autorităților în urma unor sesizări din partea rudelor fetei, care susțin că aceasta a fost obligată să se căsătorească.

Adolescenții s-au logodit anul trecut, într-o ceremonie extravagantă, organizată de Daniel Cioabă, care afirmă că cei doi s-au cunoscut pe internet și s-au îndrăgostit. „Această logodnă ține acel băiat sau acea fată blocați, ca să nu cumva să vină altcineva și să facă un fel de logodnă. Iar ei pe perioada cât această logodnă, ei trăiesc o viață normală de prietenie”, a declarat Cioabă pentru presa locală. După logodnă, fata a revenit la părinți, dar a avut întâlniri sporadice cu logodnicul ei, iar ulterior a rămas însărcinată.

Radu Faloba, director adjunct al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sibiu, a menționat că, în urma evaluărilor inițiale, nu s-au identificat situații de risc. „În cursul lunii noiembrie 2025 am fost sesizați din nou că minora este însărcinată, ceea ce ne-a determinat să reevaluăm situația tuturor minorilor implicați”, a declarat Faloba. Această reevaluare este esențială pentru a identifica eventuale abuzuri sau constrângeri în relația dintre cei doi minori.

Pe de altă parte, fratele lui Daniel Cioabă, Dorin Cioabă, cunoscut ca „regele internațional al romilor”, a declarat că logodna nu este echivalentă cu o căsătorie și că este o tradiție importantă în comunitatea romă. „Logodna aceasta, într-adevăr, se face cu mare fast, pentru că trebuie să aibă o siguranță familiile. Dar știm foarte bine că dacă te duci la starea civilă cu un copil de 14-15 ani, nimeni nu vrea să îți oficieze căsătoria”, a spus Dorin Cioabă.

În România, vârsta legală pentru căsătorie este de 18 ani, iar Parlamentul dezbate în prezent o lege care ar putea să penalizeze cu închisoarea de până la 7 ani persoanele care determină căsătoria unui minor prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate. Această inițiativă legislativă vine în contextul unor preocupări crescânde legate de protecția minorilor și de prevenirea căsătoriilor timpurii.

Experții în drepturile copilului subliniază importanța protecției tinerilor în astfel de situații. Potrivit Asociației Salvați Copiii, minorele care devin mame la o vârstă fragedă se confruntă cu riscuri semnificative pentru sănătatea lor, iar societatea trebuie să asigure un cadru legal care să protejeze drepturile lor. „Este esențial ca autoritățile să intervină rapid pentru a preveni situațiile de abuz și a oferi suport psihologic și social acestor tinere mame”, a declarat un reprezentant al asociației.

În timp ce autoritățile investighează cazul, este important ca dezbaterea publică să rămână echilibrată și să nu stigmatizeze tinerii implicați, care pot fi victime ale unor tradiții culturale restrictive. În acest sens, educația și informarea comunității despre drepturile minorilor și despre riscurile căsătoriilor timpurii sunt cruciale pentru a preveni astfel de situații în viitor.

Cazul continuă să atragă atenția asupra problemelor legate de căsătoriile timpurii în România, unde tradițiile culturale pot adesea să interfereze cu drepturile fundamentale ale minorilor.

Rămâne de văzut cum se va desfășura ancheta și care vor fi consecințele legale pentru părinții celor doi tineri, dar și pentru comunitatea romă, care se confruntă cu provocări legate de schimbările sociale și legale din România.