Implementare și reacții oficiale
Începând de vineri, 6 decembrie 2025, toate drumurile expres și naționale din România vor fi monitorizate integral, conform unei decizii anunțate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Această măsură are ca scop disciplinarea traficului și reducerea accidentelor rutiere. "Siguranța rutieră este o prioritate pentru noi, iar acest sistem ne va ajuta să gestionăm mai bine traficul și să reducem numărul accidentelor", a declarat Cătălin Predoiu, ministrul de interne.
Sistemul de supraveghere este parte a proiectului de Supraveghere Inteligentă a Traficului Rutier, coordonat de MAI și Centrul de Informatică Rutieră. Camerele de monitorizare sunt amplasate pe artere majore, inclusiv DN1 și autostrăzile A1, A2, A3, și A10, precum și în București, pe mari bulevarde precum Iuliu Maniu și Unirii. De asemenea, sistemul se va extinde și pe drumurile expres precum DEx12 și DEx16, acoperind în total peste 10.000 de camere fixe și mobile.
Conform Ministerului Transporturilor, obiectivul principal este reducerea numărului de accidente rutiere cu 20% în următorii doi ani. În paralel, sistemul este compatibil cu platforma ETRAFFIC, care colectează date despre fluxurile de trafic, contribuind la ajustarea semaforizării și identificarea congestiilor. "Acest sistem va revoluționa modul în care gestionăm traficul în România", a adăugat un expert în domeniu, care a dorit să rămână anonim.
Un aspect mai puțin discutat al proiectului este componenta sa de control fiscal. Se afirmă că datele din trafic pot fi corelate cu cele din sistemul RO e-Transport, ceea ce le permite autorităților să identifice vehiculele care nu respectă reglementările. "De exemplu, un camion care nu apare în registrul e-Transport poate fi semnalat automat inspectorilor ANAF", a explicat o sursă tehnică implicată în proiect.
Rețeaua de camere de supraveghere este gestionată de Direcția Rutieră și datele sunt centralizate în 24 de centre regionale de comandă. Aceste centre sunt dotate cu echipamente de analiză video bazate pe inteligență artificială (AI) care pot recunoaște diverse abateri de la lege. Rezultatele sunt transmise automat polițiștilor rutieri, care pot genera procese-verbale electronice fără intervenție umană.
Cu toate acestea, acest sistem a generat și controverse. Criticii se tem că extinderea supravegherii ar putea duce la o invazie a intimității cetățenilor. "Există o linie fină între siguranță și supraveghere excesivă. Cetățenii trebuie să fie informați și să își cunoască drepturile", a declarat un expert în drepturile omului.
În urma acuzațiilor de supraveghere excesivă, MAI a emis un comunicat de presă în care neagă aceste afirmații. "Nu este vorba despre un sistem de tip Big Brother, ci despre un instrument necesar pentru siguranța rutieră", a subliniat ministrul Predoiu. MAI îndeamnă cetățenii să se informeze din surse oficiale și să nu se lase influențați de fake news.
Sistemul e-SIGUR, lansat la 1 ianuarie 2025, are ca scop conectarea camerelor de supraveghere și radare fixe, pentru a facilita monitorizarea traficului într-un mod unitar și automatizat. Camerele sunt echipate cu algoritmi de recunoaștere automată a numerelor (ANPR) și asigură securitatea datelor transmise către serverele centrale.
În ceea ce privește viitorul proiectului, MAI lucrează la extinderea capacităților sistemului, inclusiv prin conectarea camerelor instalate de autoritățile locale. Ministrul Predoiu a menționat că există un cadru legal clarificat printr-o ordonanță de urgență, care reglementează utilizarea imaginilor de la camere pentru identificarea abaterilor și generarea proceselor verbale digitale. Acest sistem promite nu doar o mai bună gestionare a traficului, ci și o educație rutieră mai eficientă, o parte din amenzile încasate fiind direcționată către inițiative în acest domeniu.
În concluzie, implementarea acestui sistem de supraveghere va avea un impact semnificativ asupra siguranței rutiere în România. Totuși, este esențial ca cetățenii să fie informați corect despre scopul și funcționarea acestuia, pentru a evita confuziile și îngrijorările legate de invazia intimității. MAI continuă să comunice transparent despre proiect pentru a asigura încrederea publicului.
Următoarele etape implică monitorizarea eficienței sistemului și ajustările necesare pentru a răspunde nevoilor cetățenilor și autorităților locale.