Conflict de responsabilitate
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a declarat joi, 4 decembrie 2025, că nu a fost informat de operatorul ESZ Prahova despre riscul de oprire a alimentării cu apă potabilă în urma lucrărilor la barajul Paltinu. Potrivit unui comunicat de presă emis de minister, afirmațiile conform cărora autoritățile ar fi cunoscut aceste riscuri sunt false. „Reprezentanții ministerului mediului au întrebat expres dacă există acest risc și au primit asigurări că nu există pericol pentru populație”, se arată în document.
În cadrul unei întâlniri tehnice desfășurate pe 22 octombrie, la care au participat specialiști din diverse instituții, inclusiv ANAR, ABA Buzău-Ialomița și Hidroelectrica, operatorul de apă nu a semnalat că o creștere a turbidității apei ar putea afecta procesul de tratare, ceea ce ar duce la întreruperea alimentării cu apă potabilă. Ministerul a subliniat că ESZ Prahova avea obligația de a informa despre orice situație care ar putea pune în pericol continuitatea tratării apei.
„Operatorul nu a prezentat limitele tehnologice ale stației de tratare și nu a activat nicio măsură de prevenție”, au precizat oficialii ministerului, adăugând că acestea includ rezerve și surse alternative. Potrivit acestora, CJSU Prahova a emis o hotărâre pe 6 noiembrie care nu menționa un risc de întrerupere a alimentării cu apă, ci, dimpotrivă, sublinia importanța lucrărilor efectuate la baraj pentru a preveni o situație de urgență.
Peste 100.000 de locuitori din zonă se confruntă cu lipsa apei potabile de aproape o săptămână, iar responsabilitatea pentru această situație a fost pasată între diverse instituții. Specialiștii din domeniu, precum expertul în resurse de apă Dr. Andrei Popescu, de la Universitatea din București, au afirmat că lipsa unei comunicări eficiente între autorități și operatorul de apă este un factor crucial în această criză.
„Este esențial ca toate părțile implicate să colaboreze și să comunice deschis pentru a preveni astfel de situații”, a declarat Dr. Popescu. În același timp, critici din partea organizațiilor de mediu sugerează că nu doar operatorul de apă ar trebui să fie tras la răspundere, ci și autoritățile locale pentru gestionarea ineficientă a resurselor de apă.
Comparativ cu alte situații similare din Uniunea Europeană, cum ar fi problemele de alimentare cu apă din Italia, unde gestionarea resurselor a fost îmbunătățită prin transparență și colaborare interinstituțională, România se confruntă cu o criză de încredere în sistemul său de gestionare a apei.
În concluzie, Ministerul Mediului a subliniat că operatorul ESZ Prahova nu a respectat obligațiile legale, contribuind la criza actuală.
Următorii pași implicați ar trebui să includă o evaluare detaliată a situației și o revizuire a responsabilităților fiecărei instituții implicate, astfel încât să se evite repetarea unei asemenea crize în viitor.