Controverse după secarea lacului
Pe 3 decembrie 2025, PSD a solicitat premierului Ilie Bolojan să ceară explicații urgente ministrei Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, în urma secării barajului de la Paltinu, considerând că deciziile acesteia au dus la un dezastru în județele Prahova și Dâmbovița. Potrivit unui comunicat de presă al PSD, "Situația este foarte gravă, iar riscurile sunt mult prea mari pentru ca ministra Buzoianu să nu fie trasă la răspundere! Nu există nicio scuză!". Aceștia acuză un "management catastrofal" al ministrului USR, afirmând că Buzoianu a ignorat avertismentele Prefecturii Prahova și a prezentat situația cu superficialitate.
Social-democrații au subliniat că ministra a mințit public când a afirmat că nu a fost informată, punând astfel în pericol viața și sănătatea a sute de mii de oameni. PSD consideră că această situație a creat un dezechilibru major în sistemul energetic național, având în vedere că barajul de la Paltinu este o sursă importantă de apă și energie pentru regiune.
Conform unei analize a Institutului Național de Statistică (INS), în 2024, 30% din apa potabilă a județului Prahova provenea din lacurile de acumulare, inclusiv cele de la Paltinu. De asemenea, se estimează că peste 500.000 de oameni depind de această sursă de apă, ceea ce face ca incidentul să aibă un impact semnificativ asupra comunităților locale.
PSD a avertizat că Buzoianu a fost pe punctul de a declanșa o criză de sănătate publică, prin solicitarea de a se livra apă menajeră potențial infestată în rețelele locale. Aceasta criză a fost evitată doar datorită intervenției Direcției de Sănătate Publică (DSP) Prahova, care a contestat livrările de apă. „Cât de mare trebuie să fie dezastrul, domnule prim-ministru, pentru a mai accepta amatorismul și incompetența de la vârful Ministerului Mediului?”, a întrebat un purtător de cuvânt al PSD.
În plus, PSD cere responsabilitate și încetarea campaniei de intoxicare mediatică, afirmând că USR, alături de ministra Buzoianu, trebuie să își asume responsabilitatea pentru acest dezastru. "Ministra Buzoianu nu se poate extrage din această criză după ce și-a numit oamenii și colegii de partid în conducerea Administrației Naționale Apele Române și după ce și-a asumat personal această operațiune, dând asigurări oamenilor că nu există niciun pericol pentru comunități", au declarat social-democrații.
Această situație a generat reacții diverse în rândul experților. Dr. Mihai Petrescu, specialist în gestionarea resurselor de apă la Universitatea din București, a afirmat că "o astfel de criză putea fi evitată printr-o planificare mai bună și prin respectarea protocolului de comunicare între autorități". Pe de altă parte, reprezentanți ai USR au declarat că PSD încearcă să folosească această situație pentru a-și susține agenda politică, sugerând că acuzațiile sunt nefondate.
Comparativ cu anul precedent, când s-au înregistrat probleme minore de gestionare a apei în județul Prahova, incidentul de la Paltinu este unul dintre cele mai grave, având în vedere că barajul de la Paltinu a fost construit în 1976 și a avut nevoie de renovări semnificative în ultimii ani. În 2023, s-au alocat fonduri de aproximativ 6 milioane de euro pentru întreținerea infrastructurii de apă în județele Prahova și Dâmbovița, conform Ministerului Mediului.
În concluzie, incidentul de la barajul Paltinu subliniază necesitatea unei gestionări mai eficiente a resurselor de apă și a unei comunicări clare între autoritățile locale și centrale.
În urma acestor evenimente, se așteaptă ca premierul Ilie Bolojan să ia măsuri decisive în privința responsabilității ministrului Mediului și să inițieze o evaluare detaliată a situației pentru a preveni astfel de crize în viitor.