Probleme în alimentarea cu apă
Operatorul rețelei de apă ESZ Prahova a emis un comunicat de presă marți, 2 decembrie 2025, în care afirmă că problemele de alimentare cu apă din județ sunt cauzate de deciziile greșite ale Administrației Naționale Apele Române (ANAR) și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, referitor la gestionarea Barajului Paltinu. "Căutarea unor vinovați în interiorul societății este o acțiune de dezinformare menită să acopere responsabilități reale ale altor instituții", a declarat un reprezentant al ESZ Prahova.
Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. (ESZ Prahova) subliniază că operează o infrastructură veche, care nu poate fi modernizată din cauza absenței dreptului legal și a fondurilor necesare. "Aceste acuzații sunt mincinoase și nefondate. Responsabilitatea pentru diminuarea necontrolată a nivelului apei din Barajul Paltinu aparține exclusiv ANAR și Ministerului Mediului", a adăugat operatorul.
Conform ESZ Prahova, deciziile ANAR de a scădea nivelul apei din Barajul Paltinu, sursa principală de alimentare a județului, au dus la o reducere considerabilă a volumului de apă disponibil, destabilizând procesele de tratare și punând presiune pe lanțul de alimentare cu apă. În plus, condițiile meteorologice extrem de nefavorabile, cum ar fi precipitațiile abundente din weekendul trecut, au dus la o turbiditate crescută a apei brute, făcând imposibilă tratarea acesteia în parametrii normali.
Potrivit unui raport al ANAR, infrastructura operată de ESZ Prahova este veche de peste 50 de ani, iar contractul de operare nr. 12175/23.07.2013 stipulează clar responsabilitățile fiecărei părți. Articolul 19 prevede că ANAR trebuie să efectueze lucrări de reparații capitale, în timp ce ESZ Prahova este responsabilă doar pentru întreținerea curentă a bunurilor. Aceasta înseamnă că modernizările necesare nu pot fi realizate de operatorul de apă, ceea ce complică și mai mult situația.
În acest context, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a răspuns acuzațiilor, afirmând că nu a fost informat de ESZ Prahova despre riscurile de întrerupere a alimentării cu apă. "Afirmațiile apărute în presă sunt false. ESZ Prahova nu a prezentat limitele tehnologice ale stației de tratare, nu a informat despre turbiditatea ridicată și nu a activat nicio măsură de prevenție", a declarat ministerul.
De asemenea, Ministerul Mediului a solicitat verificări prin Corpul de Control pentru a clarifica responsabilitățile în această situație. Într-o hotărâre din 6 noiembrie, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Prahova nu a avertizat asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă din cauza lucrărilor la Barajul Paltinu, ci a subliniat riscurile operaționale legate de avariile tehnice.
Experții în gestionarea resurselor de apă consideră că această situație evidențiază necesitatea urgentă de modernizare a infrastructurii de apă din județele Prahova și Dâmbovița. "Fără investiții majore, situația se va agrava", avertizează Dr. Andrei Ionescu, specialist în hidrologie la Universitatea din București.
Critica adusă institutiilor responsabile este că, în loc să colaboreze pentru a găsi soluții, acestea s-au acuzat reciproc. "Este esențial ca ANAR și Ministerul Mediului să își asume responsabilitatea pentru deciziile luate și să lucreze împreună cu operatorii locali pentru a preveni o criză și mai gravă a apei potabile", a declarat Ionescu.
De asemenea, există un apel din partea societății civile pentru transparență și responsabilitate în gestionarea resurselor de apă. Reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale subliniază importanța unei comunicări clare între toate părțile implicate pentru a asigura siguranța alimentării cu apă a populației.
În concluzie, problema apei din Prahova subliniază nu doar deficiențele infrastructurale, ci și lipsa de coordonare între instituțiile responsabile. Este vital ca ANAR și Ministerul Mediului să colaboreze efectiv pentru a restabili și moderniza sistemul de alimentare cu apă, pentru a preveni astfel de crize în viitor. De asemenea, operatorii locali trebuie să fie sprijiniți în realizarea de investiții necesare, pentru a asigura o gestionare optimă a resurselor de apă.
Astfel, în fața crizei actuale, toți actorii implicați trebuie să conștientizeze că soluțiile nu pot veni decât printr-o colaborare strânsă și responsabilă, în beneficiul tuturor cetățenilor afectați.