Expertiză și responsabilitate
Criza de apă din județele Prahova și Dâmbovița a fost generată de o serie de neglijențe și lipsa de coordonare între autorități. La barajul Paltinu, nivelul apei a fost redus fără a exista o strategie clară, ceea ce a dus la imposibilitatea tratării apei pentru consum. Dumitru Chisăliță, expert în energie și președinte al Asociației Energia Inteligentă, afirmă că, în urma verificărilor din vara acestui an, s-au constatat deficiențe la instalația de golire a lacului. "Obturarea GF2 a fost descoperită în iunie 2025. De ce nu s-a făcut planul complet înainte de începerea golirii?" se întreabă expertul, subliniind că situația de la Paltinu putea fi evitată în proporție de 70-90% dacă autoritățile ar fi acționat în conformitate cu bunele practici internaționale. Potrivit ANAR, toate instituțiile implicate erau conștiente de riscurile iminente și că fiecare dintre ele poartă o parte din responsabilitate. Ana-Maria Agiu, specialist relații publice la ANAR, a declarat că, în ședințele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență din octombrie și noiembrie, s-a discutat despre riscurile de întrerupere a alimentării cu apă potabilă, iar primăriile ar fi trebuit să aibă planuri locale de urgență. Cu toate acestea, problemele de comunicare și lipsa de pregătire au dus la o gestionare defectuoasă a situației. În perioada 27-29 noiembrie, ploile torențiale au amplificat turbiditatea apei, ceea ce a făcut imposibilă furnizarea de apă curată. Expertul Chisăliță a enumerat șapte greșeli majore ale autorităților, inclusiv lipsa unui plan B și comunicarea tardivă cu populația. Criza de la Paltinu a scos la iveală nu doar neglijențele tehnice, ci și o lipsă de responsabilitate interinstituțională. De asemenea, reprezentanții ministerului Mediului au negat că ar fi fost informați despre riscurile de întrerupere a alimentării cu apă. În concluzie, criza apei din Prahova este rezultatul unor erori sistemice care trebuie corectate pentru a preveni repetarea unei astfel de situații în viitor. Se impune o revizuire a procedurilor de gestionare a resurselor de apă și o mai bună colaborare între instituții pentru a asigura o reacție rapidă în fața crizelor.