Comunicarea interinstituțională defectuoasă
Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a recunoscut joi că poartă „o parte de vină” în cazul crizei apei potabile din Prahova, subliniind că „era nevoie de o mai multă comunicare interinstituțională, în special la nivel județean și local, între administrația bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa și toate celelalte instituții responsabile”. Aceste declarații au fost făcute în contextul în care prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, a afirmat că nu a fost informat de reprezentanții Apelor Române și ai operatorului zonal de apă despre riscul ca localitățile alimentate din Barajul Paltinu să rămână fără apă. Potrivit ANAR, pericolul iminent de întrerupere a apei a fost semnalat tuturor autorităților, inclusiv Prefecturii Prahova, care are rolul de coordonator instituțional.
Ana-Maria Agiu, purtătorul de cuvânt al ANAR, a declarat la Digi 24 că, dat fiind că este vorba despre „o situaţie de criză”, nu se poate spune că nu este nimeni vinovat. „Nu putem să fim ipocriţi să spunem că nu este nimeni de vină. Cu siguranţă, fiecare din instituţiile implicate şi responsabile poartă partea ei de vină. În ceea ce priveşte instituţia noastră, admitem că, da, era nevoie de o mai multă comunicare interinstituțională”, a afirmat Agiu.
Aceasta a precizat că în 22 octombrie şi în 6 noiembrie, în cadrul şedinţelor Comitetului pentru situaţii de urgenţă, toţi factorii implicaţi, inclusiv UAT-urile (unități administrativ-teritoriale) și operatorul de apă, „au luat la cunoştinţă faptul că exista un risc imminent”. Întrebată despre transmiterea unor informații clare către alte instituții, Agiu a subliniat că fiecare primărie ar trebui să aibă un plan local pentru situaţii de urgenţă, conform legislației.
„În cazul unei situaţii care s-ar produce mult mai rapid, gen o poluare accidentală sau o avarie iminentă, fiecare primărie trebuie să aibă la nivelul ei un plan local pentru situaţii de urgenţă”, a explicat Agiu. De asemenea, ANAR a menționat că, spre deosebire de ABA Buzău – Ialomiţa, care este în subordinea Apelor Române, ESZ Prahova este o societate comercială care acţionează liber pe piaţă.
„ANAR este acţionar majoritar, ceea ce înseamnă că este obligată să demareze investiţii de mare avengură pentru mijloacele fixe care se află în proprietatea sa”, a adăugat Agiu. În schimb, operatorul de apă ESZ Prahova are obligaţia să întreţină și să repare echipamentele, inclusiv conductele avariate. „Din păcate, nu a existat această rezervă suplimentară de apă”, a conchis purtătorul de cuvânt al ANAR.
Directorul ANAR, Florin Ghiță, a spus că a fost o problemă de comunicare, recunoscând că „s-au făcut oficial nişte hârtii, dar trebuia să se ia în calcul mai multe scenarii”. Potrivit acestuia, ABA Buzău-Ialomiţa trebuia să informeze toți operatorii despre eventualele dificultăți în asigurarea apei. „Lipsa de comunicare a fost principala cheie”, a declarat Ghiță.
Ministerul Mediului a negat că ar fi cunoscut riscurile legate de oprirea alimentării cu apă, afirmând că ESZ Prahova nu a semnalat problemele de turbiditate crescută care ar putea conduce la întreruperea alimentării cu apă potabilă. „ESZ Prahova nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare”, a acuzat ministerul.
În concluzie, criza apei din Prahova a evidențiat lacunele în comunicarea interinstituțională și responsabilitățile asumate de către diverse entități. În urma acestei situații, este esențial ca toate instituțiile implicate să colaboreze mai eficient pentru a preveni astfel de crize în viitor.
Astfel, autoritățile trebuie să revizuiască procedurile de comunicare și să asigure că fiecare primărie dispune de planurile necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență, pentru a proteja populația și a menține alimentarea cu apă potabilă.