Criza apei potabile în Prahova și Dâmbovița

Vicepremierul Tánczos Barna a declarat, miercuri, 3 decembrie 2025, la TVR Info, că criza apei potabile din județele Prahova și Dâmbovița este rezultatul unei gestionări defectuoase a companiilor vitale pentru furnizarea apei. "Dorel ajunge în funcţie de conducere din ce în ce mai des şi la companii care sunt companii vitale", a afirmat acesta, subliniind necesitatea de a trasa responsabilități clare. Tánczos Barna a insistat asupra importanței asumării responsabilității la nivel politic, afirmând că este esențial ca cei vinovați să suporte consecințele. Potrivit datelor IGSU, criza a afectat peste 100.000 de oameni din cele 13 localități impactate, iar Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a intervenit pentru a asigura apă din rezervele de stat.

Vicepremierul Tánczos Barna a menționat că criza a fost declanșată de lucrările hidrotehnice programate la barajul Paltinu, dar și de fenomenele hidrologice extreme care au deteriorat calitatea apei brute. "Când o astfel de situație apare, nu putem rămâne un stat unde greșelile la acest nivel rămân fără repercusiuni", a subliniat acesta. Expertiza sa în domeniu este susținută de experiența sa anterioară ca ministru al Mediului, unde a fost implicat în gestionarea resurselor de apă.

Critica sa s-a îndreptat spre managementul actual al companiilor de apă, subliniind că este crucial să existe specialiști cu experiență în funcții cheie. "Dacă mergem în celelalte județe din țară, cei care conduc acele companii de apă lucrează în domeniu de zeci de ani de zile", a adăugat vicepremierul. Această observație este susținută de un raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2025, care arată că din ce în ce mai multe companii de apă sunt conduse de persoane fără experiență relevantă.

De asemenea, Tánczos Barna a propus un model de gestionare a apei similar cu cel din alte județe, unde companiile sunt controlate direct de consiliile județene. Aceasta ar putea preveni confuziile și problemele întâmpinate în Prahova, unde o companie intermediară complică procesul de furnizare a apei. "Nu are ce să caute la o companie națională o companie de furnizare de apă", a spus el, indicând că structura actuală nu este eficientă.

Politica joacă, de asemenea, un rol important în gestionarea crizei. Tánczos Barna a criticat acuzațiile reciproce dintre politicieni, subliniind că acestea nu contribuie la soluționarea problemelor curente. "Cearta politică, acum, nu ajută. Asumarea trebuie să fie asumare şi la nivel politic, dar nu cred că ne ajută în momentul de faţă", a declarat vicepremierul. Această observație reflectă o frustrare comună în rândul cetățenilor, care doresc soluții concrete și eficiente, nu dispute politice.

Situația din sectorul energetic a fost gestionată mai eficient, iar Tánczos Barna a menționat intervențiile rapide ale ministrului Bogdan Ivan, care au contribuit la restabilirea ordinii. Aceasta ridică întrebarea despre modul în care gestionarea apei ar putea beneficia de pe urma unor măsuri similare.

Conform unui raport Eurostat din 2024, România se confruntă cu o criză a apei potabile, ceea ce pune în evidență o problemă mai largă de infrastructură și management în întreaga țară. Aceasta subliniază necesitatea de a îmbunătăți nu doar managementul companiilor de apă, ci și colaborarea dintre instituții.

În concluzie, criza apei potabile din Prahova și Dâmbovița evidențiază problemele structurale și de management din sectorul apei din România. Tánczos Barna a subliniat că soluțiile necesită nu doar demisii și asumarea responsabilității, ci și o reformă profundă a modului în care sunt gestionate aceste resurse vitale.

În următoarele săptămâni, autoritățile trebuie să se concentreze pe restabilirea furnizării apei și pe prevenirea unor astfel de crize în viitor, implicând specialiști cu experiență și îmbunătățind colaborarea între instituții.