Criza apei în Prahova și Dâmbovița: responsabilități și reacții

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Criza de apă din Prahova și Dâmbovița afectează peste 100.000 de oameni, iar responsabilitatea este contestată între Apele Române și Ministerul Mediului. Autoritățile locale mobilizează cisterne pentru a oferi apă potabilă, dar soluțiile pe termen lung sunt necesare pentru a preveni repetarea acestei situații. Contextul electoral complică reacțiile politice.

EN

Brief

The water crisis in Prahova and Dâmbovița affects over 100,000 residents, with blame being directed between Apele Române and the Ministry of Environment. Local authorities are providing drinking water through cisterns, but long-term solutions are necessary to prevent recurrence. The electoral context complicates the political responses.

Criza apei în Prahova și Dâmbovița: responsabilități și reacții
Sursa foto: hotnews.ro

Acuzatii și controverse

Criza apei reprezintă subiectul principal al acestui articol. Președintele Nicușor Dan a comentat miercuri, 3 decembrie 2025, situația crizei de apă din județele Prahova și Dâmbovița, afectând peste 100.000 de oameni care nu au acces la apă potabilă din data de 1 decembrie. Într-o declarație făcută la sediul Primăriei Capitalei, Dan a subliniat că a avut discuții cu ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și a afirmat că „lucrurile sunt acoperite” în acest sector. „Este important să stabilim vinovații, iar în opinia mea, vinovăția este la Apele Române,” a declarat acesta, subliniind că autoritățile competente vor analiza situația.

Criza de apă a fost generată de creșterea semnificativă a nivelului apei din barajul Paltinu, unde apa a crescut cu aproximativ 12 metri, ceea ce a dus la imposibilitatea tratării acesteia pentru a deveni potabilă. Localitățile afectate includ Câmpina, Breaza, Băicoi și Moreni, iar autoritățile au mobilizat cisterne pentru distribuirea apei potabile. Conform unei informări a Consiliului Județean Prahova, principalul acționar al furnizorului de apă, problema a fost cauzată de blocajele tehnice de la baraj, unde instalațiile nu au putut face față turbidității crescute.

În replică, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că responsabilitatea pentru această criză este împărțită între Administrația Bazinală Buzău-Ialomița și operatorul local de apă, ESZ Prahova. Aceasta a accentuat că Apele Române ar fi trebuit să comunice mai bine în legătură cu lucrările necesare și să aibă un plan de rezervă. „Aceasta este o situație gravă care ar fi putut fi evitată cu o planificare adecvată,” a menționat Buzoianu.

Prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, a adăugat că Apele Române nu au gestionat corect comunicarea și că nu au avut un plan de rezervă pentru intervenții rapide. „Lucrurile trebuie să se facă cu responsabilitate, iar cei care nu au știut să comunice și să planifice sunt cei care trebuie să își asume responsabilitatea,” a afirmat acesta la o emisiune de știri.

Pentru a face față situației, autoritățile au decis să distribuie 200.000 de litri de apă din rezerva statului. Aceste măsuri temporare sunt menite să ajute locuitorii din zonele afectate, însă soluțiile pe termen lung sunt necesare pentru a preveni repetarea unei astfel de crize. De asemenea, Pavel Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a precizat că lipsa de colaborare între ministere a contribuit la agravarea situației.

Această criză de apă vine într-un context electoral tensionat, iar reacțiile politice sunt inevitabile. Nicușor Dan a subliniat că criticile venite din partea social-democraților ar trebui să fie interpretate în contextul campaniei electorale. El a evidențiat că este esențial ca pasajele politice să nu umbrească analiza obiectivă a responsabilităților în cazul crizei.

În concluzie, criza de apă din Prahova și Dâmbovița evidențiază nevoia urgentă de o coordonare mai bună între autoritățile implicate și de măsuri preventive pentru a asigura accesul la apă potabilă pentru toți cetățenii. Următorii pași ar trebui să includă o evaluare detaliată a infrastructurii existente și a procedurilor de urgență pentru a preveni o astfel de situație în viitor.

Aceasta criză ar putea influența și percepția publicului asupra autorităților, iar transparența și responsabilitatea sunt esențiale în restabilirea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.