Chișinăul consideră scrutinul ilegal
Prezență slabă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Peste 102 mii de oameni au participat la alegerile din 30 noiembrie din regiunea separatistă transnistreană, ceea ce reprezintă peste 26% dintre alegători, conform presei locale. Chișinăul subliniază că acestea au avut loc în afara legii. Potrivit Adevărul, rezultatele alegerilor pentru deputații de toate nivelurile au fost raportate liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, de către șeful pretinsei Comisii Electorale Centrale (CEC), Stanislav Kasap. Acesta a declarat că „votarea s-a desfășurat cu respectarea normelor legislației electorale și a fost recunoscută ca validă: peste 102 mii de transnistreni au participat la alegeri, adică peste 26% dintre alegători”. La rândul său, Vadim Krasnoselski a mulțumit fiecărei persoane care s-a prezentat la secția de votare, subliniind că „alegerile s-au desfășurat deschis, liber și democratic”. "Aceasta este puterea, ea trebuie formată. Eu însumi am participat și am votat anticipat. Familia mea a votat în ziua alegerilor. Am văzut oamenii care veneau. Am văzut implicare, iar acesta este cel mai important lucru. Le mulțumesc tuturor celor care și-au dat votul, indiferent pentru ce candidat. Câștigă cel care muncește mai mult, cel care se poziționează mai aproape de societate”, a afirmat liderul regimului separatist de la Tiraspol, fiind citat de „Novosti Pridnestrovia”.
Între timp, Guvernul de la Chișinău, prin intermediul Biroului politici de reintegrare, a subliniat că „exercițiile pretins electorale de acest gen se desfășoară în afara cadrului constituțional și contrar legislației în vigoare a Republicii Moldova, respectiv nu pot fi calificate din punct de vedere juridic. Asemenea acțiuni au fost și vor fi considerate drept sfidări la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Factorii de propagandă de la Tiraspol întotdeauna au promovat narative toxice în raport cu autoritățile constituționale și au desconsiderat drepturile și libertățile fundamentale ale omului, mai ales ale cetățenilor Republicii Moldova cu domiciliu în raioanele de est ale țării, care sunt persecutați inclusiv pentru comunicarea și depunerea petițiilor la autoritățile naționale competente”.
Aproximativ 395.000 de alegători au fost așteptați în ultima zi a lunii noiembrie la secțiile de vot. În total au fost 45 de candidați, majoritatea reprezentând partidul Obnovlenie (Reînnoirea), care în așa-zisul Consiliu Suprem anterior deținea 29 din cele 33 de mandate. Pe lângă alegerile legislative a avut loc și scrutinul local. Regiunea separatistă transnistreană are o suprafață de 4.163 de kilometri pătrați pe malul stâng al Nistrului și o populație de aproximativ jumătate de milion de locuitori, majoritatea ruși și ucraineni. Ea a rupt legăturile cu Chișinăul după conflictul armat din 1992, având sprijinul Rusiei, care menține de atunci în zonă o prezență militară de aproximativ 2.000 de soldați drept „garanție pentru menținerea păcii”.
În 1990, ea s-a autoproclamat „Republica Moldovenească Nistreană” (RMN), însă este recunoscută doar de trei entități cu recunoaștere internațională foarte limitată: Abhazia și Osetia de Sud (ambele aparținând Georgiei) și Nagorno-Karabah (aparținând Azerbaidjanului). Scrutinul este privit de analiști ca un exercițiu preliminar înaintea alegerilor prezidențiale din 2026, când Krasnoselski își va încheia cel de-al doilea mandat și nu mai poate candida.
Comentatori politici de la Chișinău consideră scrutinul o procedură menită să mențină imaginea unei structuri administrative funcționale, în ciuda lipsei pluralismului politic și a controlului strict exercitat de autoritățile de la Tiraspol.