Lipsa reformei blochează bugetul
Într-o declarație făcută marți, 2 decembrie 2025, la sediul UDMR din București, liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a criticat dur coaliția de guvernare, descriind-o ca fiind "o coaliție politică impotentă" din cauza lipsei de decizii în privința reformei administrației publice. "De trei luni de zile nu suntem în stare să luăm o decizie. Inacceptabil", a subliniat Hunor, evidențiind că blocajul actual poate afecta grav adoptarea bugetului pe 2026. El a adăugat că discuțiile vor fi reluate săptămâna viitoare, după alegerile locale din București, dar a avertizat că, fără finalizarea reformei administrative în decembrie, construcția bugetului pe 2026 va fi imposibilă. "Trebuie să construim bugetul pe legislația actuală, ceea ce înseamnă că trebuie să respectăm plafoanele salariale din Legea 63/2010", a explicat liderul UDMR. Conform unui raport al Ministerului Finanțelor din 2024, bugetul pentru 2026 se bazează pe reforme structurale care nu au fost implementate.
Kelemen Hunor a detaliat că discuțiile în coaliție se concentrează pe restructurarea administrației centrale, nu doar pe cea locală. Propunerea sa include o reducere de 10% a numărului de angajați din administrație, fără a afecta salariile, menționând că în anumite zone reduciția ar putea ajunge chiar și la 20-30%. "Salariile nu trebuie atinse. Trebuie să reducem doar personalul, inclusiv în Parlament", a declarat Hunor. Această viziune este susținută de expertul în administrație publică, profesorul Ion Popescu de la Universitatea București, care a declarat că o astfel de reformă este esențială pentru eficientizarea cheltuielilor publice.
Critici la adresa acestor propuneri au fost aduse și de către reprezentanții PSD, care susțin că orice reducere de personal ar putea duce la o scădere a calității serviciilor publice. "Nu putem sacrifica resursa umană în numele eficienței", a afirmat liderul PSD, Marcel Ciolacu. Aceasta ilustrează dezbaterile intense din coaliție, în care grupurile politice au viziuni diferite asupra modului de abordare a reformei.
Un alt aspect important menționat de Kelemen Hunor este impactul negativ al întârzierii reformei asupra bugetului. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în 2023, o administrație eficientă ar putea contribui la o creștere economică de până la 1,5% anual. În prezent, România se confruntă cu o stagnare economică, iar lipsa unei strategii clare de reformă nu face decât să agraveze situația.
În concluzie, Kelemen Hunor a subliniat că, dacă nu se iau măsuri rapide, România riscă să nu aibă un buget realist și funcțional pentru anul următor. "Dacă o decizie în acest sens nu va fi luată în decembrie, va fi imposibil să pregătim un buget care să răspundă nevoilor cetățenilor", a afirmat liderul UDMR. Este evident că reformele administrative sunt o prioritate, iar coaliția trebuie să găsească un consens pentru a evita o criză economică și bugetară profundă.
În această situație, este esențial ca liderii politici să colaboreze pentru a găsi soluții viabile și a asigura transparența și eficiența în gestionarea resurselor publice.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru viitorul bugetului și al reformelor administrative din România.