Incident la Alba Iulia
La data de 1 Decembrie 2025, în jurul orei 10:00, poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Alba Iulia au fost sesizaţi de către un bărbat, în vârstă de 33 de ani, din municipiul Ploieşti, cu privire la faptul că, în timp ce se afla pe strada Unirii, din municipiul Alba Iulia, ar fi fost îmbrâncit şi bruscat de mai multe persoane necunoscute. Potrivit autorităţilor din judeţul Alba, a fost deschis un dosar penal care vizează comiterea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, cercetările continuând pentru stabilirea stării de fapt. Surse judiciare au confirmat pentru News.ro că reclamantul este bărbatul care a mers la Alba Iulia cu mesajul "Marş la Moscova", adresat fostului candidat la alegerile prezidenţiale din decembrie 2024, Călin Georgescu.
Acesta se numeşte Adrian Băzăvan şi, potrivit sursei citate, este activist civic, având experienţă în Guvern şi la Comisia Europeană. În urma incidentului, Băzăvan a declarat pe reţelele sociale: "Am fost bătut și lovit pentru că am îndrăznit să-mi exprim opinia, civilizat: Călin Georgescu este un securist, trădător de ţară. El manipulează oameni buni, prin minciuni gogonate. După ce îşi ia banii la plic, de 10 ani la Viena. Scopul? Să distrugă România. Marş la Moscova!".
Călin Georgescu a ajuns cu întârziere, luni, la Monumentul Unirii, unde anunţase pe pagina de socializare că se va întâlni cu simpatizanţii săi. El nu a făcut declaraţii, fiind flancat de mai mulţi bodyguarzi. La un moment dat, un bărbat s-a apropiat de mulţime şi a strigat: "Marş la Moscova!". El a fost bruscat de simpatizanţii lui Georgescu, aceştia acuzându-l că este instigator şi cerându-i să părăsească zona. Băzăvan a afirmat: "Vă păcăleşte şi vă manipulează", adresându-se celor care îl aşteptau pe Călin Georgescu, care a susţinut un discurs.
Pe de altă parte, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General, fiind acuzat de promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi de promovarea ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Procurorii susţin că Georgescu a fost „autorul intelectual” al unui plan prin care Horațiu Potra, ajutat de zeci de mercenari, ar fi dorit să preia puterea prin mijloace violente. De asemenea, el a fost trimis în judecată și pentru complicitate la tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale, fiind acuzat că, la o întâlnire conspirativă de la ferma de cai din Ciolpani, ar fi pus la cale o serie de violențe după anularea alegerilor de către CCR.
În urma incidentului din Alba Iulia, Băzăvan a publicat un videoclip pe reţelele sociale în care a evidenţiat valul de ură primit online după reacţia sa. El a afirmat: "După loviturile de ieri, am mai primit și sute de jigniri, injurii și amenințări cu bătaia și coma. Pentru că am îndrăznit să îmi exprim opinia și să mă opun confiscării tricolorului de către un politician." Această situaţie a stârnit reacţii în rândul comunităţii, generând un discurs polarizat referitor la libertatea de exprimare şi la modul în care susţinătorii politici reacţionează la criticile aduse liderilor.
Pe lângă aspectele legale, incidentul ridică întrebări despre climatul de securitate și despre modul în care divergențele politice pot degenera în violență. Reacțiile din partea comunității și a autorităților vor fi esențiale în evaluarea și gestionarea acestui tip de comportament pe viitor, pentru a asigura un spațiu public sigur pentru dezbateri și exprimarea opiniilor. Este important ca autoritățile să ia măsuri pentru a preveni escaladarea violențelor și a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor de a-și exprima opiniile fără frica de represalii.
În concluzie, cazul lui Adrian Băzăvan subliniază complexitatea interacțiunilor politice din România contemporană și nevoia de a promova un dialog civilizat.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa cum se va dezvolta această situație și ce măsuri vor fi implementate de autorități pentru a asigura ordinea publică și protecția drepturilor individuale.