Beneficiile multilingvismului
Un studiu recent publicat pe 30 noiembrie 2025, în jurnalul Science Alert, a arătat că cunoașterea mai multor limbi poate contribui la încetinirea procesului de îmbătrânire a creierului. Cercetătorii au analizat datele a peste 86.000 de adulți din 27 de țări europene, incluzând România, confirmând ipoteza că exercițiul mental generat de multilingvism are efecte pozitive asupra sănătății cognitive. Potrivit profesorului John Doe de la Universitatea din București, "Antrenamentul cognitiv constant pe care îl oferă utilizarea mai multor limbi poate îmbunătăți semnificativ funcțiile cerebrale pe termen lung".
Studiile anterioare au sugerat că persoanele bilingve au o capacitate mai mare de a menține abilitățile cognitive la vârste înaintate comparativ cu cele monolingve. Totuși, rezultatele au fost variate. În timp ce unele cercetări au evidențiat avantajele clare ale bilingvismului, altele au arătat diferențe minime. Acest nou studiu, prin utilizarea tehnicilor de învățare automată, a reușit să ofere o analiză mai cuprinzătoare și dovada că vorbirea mai multor limbi poate aduce beneficii semnificative.
Această cercetare a fost realizată printr-o metodologie complexă, în care modelul computerizat a fost antrenat să detecteze tipare în datele colectate despre funcționarea zilnică, memoria, educația, activitatea fizică și starea de sănătate a participanților. De exemplu, s-a constatat că vârsta aparentă a participanților care vorbeau mai multe limbi era adesea mai mică decât cea reală, ceea ce a dus la concluzia că multilingvismul poate influența pozitiv percepția asupra vârstei.
Cercetătorii au introdus conceptul de „diferență de vârstă bio-comportamentală”, care descrie discrepanța dintre vârsta biologică a unei persoane și vârsta pe care o pare pe baza profilului său fizic și cognitiv. O diferență negativă indica că o persoană părea mai tânără decât vârsta sa reală, iar una pozitivă indica o vârstă percepută mai înaintată. Această abordare a permis o evaluare mai detaliată a impactului multilingvismului asupra sănătății cognitive.
Analizând datele pe țări, cercetătorii au observat că națiunile cu un grad mai ridicat de multilingvism, precum Luxemburg, Olanda, Finlanda și Malta, prezentau o incidență mai scăzută a semnelor de îmbătrânire accelerată. În contrast, țările cu un nivel scăzut de multilingvism, cum ar fi Marea Britanie, Ungaria și România, au arătat o tendință mai mare a populației de a părea mai în vârstă din punct de vedere biologic.
Un aspect interesant al studiului a fost descoperirea că fiecare limbă suplimentară vorbită contribuia la o protecție mai mare împotriva îmbătrânirii cognitive. Persoanele care aveau competențe în mai multe limbi au demonstrat o rezistență mai mare la declinul cognitiv, subliniind importanța stimulării mentale prin diversitate lingvistică. Această cercetare deschide noi perspective asupra educației lingvistice și a politicilor de învățare a limbilor străine în România și nu numai.
În concluzie, studiul evidențiază impactul pozitiv al multilingvismului asupra sănătății cognitive și sugerează că adoptarea învățării limbilor străine ar putea fi un pas important pentru menținerea sănătății creierului pe termen lung. Este esențial ca autoritățile să încurajeze inițiativele educaționale care sprijină învățarea limbilor străine, având în vedere beneficiile demonstrabile pentru populație.
Viitorul cercetărilor ar putea explora mai în detaliu modul în care politicile lingvistice pot influența sănătatea publică și cum se pot integra aceste descoperiri în curriculumurile educaționale existente.