Utilizarea unui agent din WWI
Arme chimice reprezintă subiectul principal al acestui articol. Autoritățile din Georgia ar fi folosit un agent chimic din perioada Primului Război Mondial pentru a dispersa protestele antiguvernamentale declanșate la finalul anului 2024, potrivit unei investigații realizate de BBC. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la conformitatea cu normele internaționale privind utilizarea forței. Potrivit datelor colectate de BBC, manifestanții din capitala Tbilisi care au fost pulverizați cu tunuri cu apă în timpul protestelor au acuzat efecte neobișnuite. „Simțeai cum te arde apa”, a declarat unul dintre protestatari referindu-se la intervenția poliției. Manifestanții au raportat simptome severe care au persistat săptămâni întregi: dificultăți de respirație, tuse, vărsături și senzație de arsură pe piele.
Konstantine Chakhunashvili, un medic prezent la proteste, a declarat că a simțit că pielea îi arde zile întregi și că „era și mai rău când încercam să o spăl”. Acesta a lansat un apel pe rețelele de socializare pentru a identifica alți protestatari care au experimentat efecte similare. Aproape 350 de persoane au răspuns, iar aproape jumătate dintre ele au raportat cel puțin un simptom care a durat peste 30 de zile, incluzând dureri de cap, oboseală și probleme respiratorii. Studiul său a fost evaluat de colegi și acceptat pentru publicare de către Toxicology Reports, o revistă internațională.
Investigația BBC, bazată pe declarațiile experților în arme chimice, informatori din cadrul poliției anti-revoltă și medici, indică faptul că substanța folosită ar putea fi camite, un agent chimic utilizat de forțele militare franceze în timpul Primului Război Mondial. Shergelashvili, fost șef al departamentului de armament al poliției anti-revoltă, a declarat că efectele acestui agent sunt mult mai persistente decât cele ale gazului lacrimogen. Conform acestuia, vehiculele cu tunuri de apă au fost încărcate cu camite până cel puțin în 2022, în ciuda recomandărilor de a nu-l utiliza.
Organizațiile pentru drepturile omului, inclusiv Georgian Young Lawyers Association (GYLA) și Amnesty International, au exprimat îngrijorări cu privire la utilizarea substanțelor chimice în tunurile cu apă, subliniind că agenții nu au fost identificați, iar amestecarea iritanților chimici cu jeturile de apă poate provoca daune grave sănătății. Potrivit unui raport GYLA din mai 2025, chimicalele folosite rămân „necunoscute”, iar instituțiile responsabile nu au oferit informații clare despre compoziția acestora.
Protestele au început pe 28 noiembrie 2024, ca reacție la decizia guvernului de a suspenda negocierile de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană, o mișcare contestată de mulți cetățeni. Forțele de ordine au răspuns cu tunuri cu apă, gaze lacrimogene și spray cu piper, iar organizațiile internaționale au denunțat utilizarea forței disproporționate, considerând-o o încălcare a dreptului la adunare pașnică. Investigația BBC a generat apeluri pentru o investigație independentă și transparentă a acuzațiilor privind utilizarea armelor chimice împotriva protestatarilor.
Dacă se confirmă utilizarea substanțelor precum camite, aceasta ar putea fi considerată o violare gravă a drepturilor omului, posibil o formă de tortură sau tratament inuman.
Până în prezent, autoritățile georgiene nu au divulgat compoziția substanțelor folosite și nu au lansat nicio anchetă publică care să răspundă acestor acuzații, lăsând multe dintre persoanele afectate fără acces la tratamente adecvate și despăgubiri.