Mii de manifestanți mobilizați
Mii de persoane au protestat duminică, 30 noiembrie 2025, în Croația, în cadrul adunărilor organizate sub egida „Uniți împotriva fascismului”. Aceste evenimente au avut loc în capitala Zagreb și în alte orașe, conform raportului agenției Associated Press. Participanții au scandat „suntem cu toții antifasciști”, reafirmându-și angajamentul de a combate grupurile de extremă dreaptă. „Este esențial să ne protejăm valorile democratice și să ne opunem extremismului”, a declarat Maja Sever, o jurnalistă respectată, în fața mulțimii.
Protestatarii au cerut autorităților să limiteze acțiunile extremiștilor, subliniind că utilizarea simbolurilor pro-fasciste, ce datează din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, devine tot mai frecventă în societatea croată. Statul marionetă pro-nazist a administrat lagăre de concentrare în acea vreme, iar amintirile acelor vremuri întunecate continuă să bântuie conștiința colectivă. „Nu vom accepta tratarea minorităților naționale ca pe o provocare”, se afirmă în declarația de protest, evidențiind suferințele îndurate de zeci de mii de sârbi, evrei și romi, care au fost executați în acea perioadă.
Pe lângă acestea, au existat și contra-proteste care au degenerat în violență, în special în orașele Rijeka și Zadar. Grupuri de tineri îmbrăcați în negru au aruncat cu petarde, iar vopsea roșie a fost folosită împotriva protestatarilor, conform rapoartelor televiziunii HRT. Aceste incidente au vizat în special evenimente culturale ale etnicilor sârbi și au avut loc în contexte tensionate, unde temerile de violență etnică au crescut, amintind de conflictele din perioada 1991-1995.
Extremiștii nu s-au limitat doar la atacuri asupra grupurilor minoritare, ci au vizat și organizațiile liberale și lucrătorii străini. Sloganul „Pentru patrie – Gata”, asociat cu regimul Ustasha, este folosit frecvent de către aceste grupuri. „Avem grupuri care aruncă bombe fumigene și amenință cu violență”, a declarat Iva Davorija, organizatoarea marșului din Zadar, referindu-se la simbolismul extrem de îngrijorător al ridicării mâinii drepte în aer de către protestatarii extremiști.
Îngrijorările cu privire la extremismul de dreapta au crescut în urma formării unei coaliții controversate, în care premierul Andrej Plenkovic a aliat conservatorii cu un partid de extremă dreapta. Partidul etnic sârb a fost exclus din guvern pentru prima dată, ceea ce a stârnit reacții puternice din partea minorităților și a societății civile.
Tendința extremismului a culminat cu un concert al cântărețului Marko Perkovic, cunoscut sub pseudonimul Thompson, în luna iulie. Acesta a fost interzis în unele orașe europene din cauza mesajelor controversate din melodiile sale, care promovează sloganuri din al Doilea Război Mondial. Deși interzicerea sa a fost binevenită pentru unii, artistul rămâne extrem de popular în Croația, generând diviziuni și controverse în societate.
Premierul Plenkovic a negat că ar fi închis ochii la extremismul de dreapta, acuzând opoziția de stânga că exagerează problema și că acțiunile lor nu fac decât să adâncească diviziunile din societate. Croația, care a fost parte din Iugoslavia comunistă după război, a trecut printr-o destrămare tumultoasă în anii 1990, iar conflictele etnice au dus la moartea a peste 10.000 de oameni.
Croația a aderat la Uniunea Europeană în 2013 și a devenit membră NATO cu patru ani înainte. Cu toate acestea, provocările legate de extremismul de dreapta și tensiunile etnice continuă să afecteze coeziunea socială și stabilitatea politică a țării.
Această situație subliniază necesitatea unei vigilențe continue din partea autorităților și a societății civile pentru a preveni escaladarea violenței și a proteja democrația și drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor croați.