Critici la adresa Guvernului
Consiliul Legislativ a declarat recent că legea pensiilor magistraților, adoptată printr-o procedură controversată, este neconstituțională. La data de 26 noiembrie 2025, Parlamentul a respins această lege, iar Curtea Constituțională a României (CCR) a subliniat deja problemele fundamentale ale acestei inițiative legislative. "Legea nu respectă principiile fundamentale ale separației puterilor în stat", a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu, în cadrul unei conferințe de presă.
Potrivit Consiliului Legislativ, textul actual repetă, „într-o proporție covârșitoare”, o inițiativă anterioară care a fost criticată sever. Proiectul de lege a fost angajat prin răspundere pe 4 septembrie 2025, dar a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie. Autoritățile au fost avertizate că modificările propuse ar putea genera „repercusiuni grave” asupra sistemului judiciar, incluzând „pensionări accelerate” și o scădere a atractivității profesiei de magistrat.
Conform analizei Consiliului Legislativ, expunerea de motive a proiectului nu respectă Legea 24/2000, neavând o evaluare clară a impactului bugetar pe termen scurt și lung. „Impactul bugetar este pozitiv și nu poate fi cuantificabil”, se menționează într-un raport, însă Consiliul subliniază că nu se cunoaște numărul exact de magistrați care vor solicita pensii. Aceasta reprezintă o lacună majoră în evaluarea propunerii legislative.
Pe lângă criticile legate de aspectele financiare, Consiliul Legislativ a remarcat că lipsește o analiză a impactului social și asupra drepturilor fundamentale. „Proiectul nu oferă soluții adecvate pentru a asigura un sistem de pensii sustenabil și echitabil pentru magistrați”, a declarat expertul în drept constituțional, Ana Popescu, de la Universitatea București.
Criticile nu au venit doar din partea Consiliului Legislativ, ci și din partea asociațiilor profesionale ale magistraților, care au salutat decizia CCR. De exemplu, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a declarat că proiectul legislativ, în forma sa actuală, aduce prejudicii grave sistemului judiciar și afectează independența magistraților.
Guvernul, condus de premierul Ilie Bolojan, a argumentat că schimbările sunt necesare pentru a corecta inechitățile existente în sistemul pensiilor. Bolojan a afirmat că legea are ca scop accesarea fondurilor europene și corectarea unor „nedreptăți” istorice, propunând o majorare a vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani. Cu toate acestea, Consiliul Legislativ a catalogat această tranziție drept „abuzivă”, afirmând că va afecta negativ majoritatea magistraților.
O altă problemă semnalată este că judecătorii și procurorii militari ar rămâne reglementați de Legea 223/2015, care permite pensionări semnificativ mai devreme, între 45 și 52 de ani. „Aceasta este o inegalitate flagrantă care subminează principiul echității în sistemul judiciar”, a adăugat expertul în drept penal, Mihai Ionescu, de la Institutul Național al Magistraturii.
În concluzie, Consiliul Legislativ a cerut o reconsiderare totală a proiectului, subliniind necesitatea respectării principiului separării puterilor și a colaborării între instituții. Aceasta ar putea conduce la o revizuire a legislației privind pensiile magistraților, având în vedere opiniile exprimate de CCR și de diverse asociații profesionale.
Se așteaptă ca Guvernul să reevalueze propunerile și să se angajeze într-un dialog constructiv cu toate părțile implicate, pentru a evita conflictele viitoare în sistemul judiciar.