Decizia Curții și implicațiile sale
Curtea Constituțională a României a admis, marți, 25 noiembrie 2025, sesizările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) referitoare la legea privind plata pensiilor private. Aceasta a declarat că prevederile articolului 55 alineatul (2) din lege sunt neconstituționale, stabilind astfel că legislația actuală încalcă dreptul de proprietate privată al contribuabililor. „Decizia Curții Constituționale arată că legislația trebuie să respecte Constituția, indiferent de cine se află la putere”, a afirmat un purtător de cuvânt al CCR.
AUR a reacționat imediat, afirmând că verdictul Curții reprezintă o confirmare a criticilor sale la adresa legii votate de majoritatea PSD, PNL, USR și UDMR. Potrivit comunicatului de presă al AUR, „această lege a fost construită defectuos și a adus riscuri majore pentru drepturile financiare ale cetățenilor.” Partidul a subliniat că a fost „singura formațiune care a acționat instituțional pentru oprirea unei noi ingerințe în banii românilor.”
Decizia Curții a fost luată cu majoritate de voturi, iar aceasta este una definitivă și general obligatorie. CCR a respins obiecțiile de neconstituționalitate formulate de deputații AUR și a constatat că, în general, alte articole din lege sunt constituționale. Conform instanței, stabilirea unei plăți de maximum 30% din valoarea activului personal transferat către fondul de pensii nu constituie o încălcare a dreptului de proprietate. Totuși, excepția acordată bolnavilor oncologici, care pot retrage 100% din valoarea activului, a fost considerată discriminatorie.
„Curtea a constatat că această excepție instituie o discriminare între contribuabili, bazată pe o afecțiune medicală, ceea ce contravine principiului egalității în drepturi”, au adăugat judecătorii CCR. Criticile aduse legii evidențiază faptul că ea putea submina încrederea românilor în sistemul de pensii private, care, până acum, le permitea accesul integral la economiile acumulate.
Legea adoptată pe 16 octombrie 2025 stabilise că, la pensionare, participanții pot retrage maximum 30% din economiile acumulate, restul fiind plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. Aceasta a fost o modificare față de reglementările anterioare, care permiteau retragerea integrală a fondurilor. De asemenea, legea viza atât Pilonul II, cu 8,4 milioane de contribuabili, cât și Pilonul III, având peste 939.000 de participanți.
Conform datelor furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), activele fondurilor de pensii private au depășit pragul de 200 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de euro. Aceasta a reprezentat o creștere semnificativă, cu 30% comparativ cu anul anterior și cu 59% față de 2023. „Performanța fondurilor de pensii private a înregistrat o rentabilitate anualizată de 8,04%, fiind semnificativ superioară ratei inflației”, a declarat Dan Armeanu, vicepreședintele ASF.
Criticii legii, inclusiv AUR, au subliniat că aceasta ar putea duce la o gestionare defectuoasă a economiilor cetățenilor de către stat, ceea ce ar putea genera o pierdere a încrederii în sistemul de pensii. „Este esențial ca statul să nu devină un gestionator forțat al economiilor oamenilor”, au afirmat reprezentanții AUR. Acest aspect ridică întrebări cu privire la viitorul reglementărilor legate de pensiile private în România și la protecția dreptului de proprietate al cetățenilor.
Decizia CCR va avea implicații importante asupra modului în care sunt gestionate pensiile private și asupra încrederii cetățenilor în sistemul de pensii. Este crucial ca legislația viitoare să respecte drepturile de proprietate și să nu discrimineze cetățenii pe baza stării lor de sănătate. AUR a anunțat că va monitoriza cu atenție toate proiectele legislative referitoare la fondurile private ale cetățenilor.
În concluzie, decizia Curții Constituționale subliniază necesitatea unei reglementări clare și echitabile în domeniul pensiilor private, protejând astfel drepturile financiare ale cetățenilor.
Următorii pași ar trebui să se concentreze pe revizuirea legislației existente și asigurarea respectării principiilor constituționale, pentru a restabili încrederea în sistemul de pensii private din România.