Decizie crucială pentru pensionari
Curtea Constituțională a României (CCR) va anunța marți, 25 noiembrie 2025, dacă proiectul legii privind plata pensiilor private este constituțional sau nu. Această decizie vine după ce termenul pentru discutarea sesizărilor de neconstituționalitate, stabilit inițial pentru 5 noiembrie, a fost amânat pentru 12 și apoi pentru 25 noiembrie. "Este esențial ca aceste legi să respecte drepturile fundamentale ale cetățenilor", a declarat judecătorul constituțional Ion Predescu într-un interviu recent.
Proiectul, adoptat pe 16 octombrie de Camera Deputaților, a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și a fost pus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august. Această reformă a sistemului de pensii face parte din eforturile României de a adera la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu termen limită sfârșitul anului 2026. Conform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia să fie adoptată încă din 2011, la trei ani după înființarea fondurilor de pensii private în 2008.
Până în prezent, România a obținut 16 avize formale din cele 25 necesare pentru aderarea la OCDE, cel mai recent fiind de la comitetul pentru statistică. Proiectul de lege aduce modificări semnificative, printre care creșterea ponderei tranșei maxime care poate fi încasată din Pilonul II de pensii private la 30%, în loc de 25%, și scurtarea perioadei de eșalonare a plăților de la 10 la 8 ani.
Un amendament important permite bolnavilor de cancer să retragă întreaga sumă din pilonul de pensii, iar în prezent, contribuțiile la pensiile private sunt realizate de 8,4 milioane de români, dintre care 4,5 milioane contribuie regulat cu 4,75% din venitul brut. "Aceste fonduri sunt esențiale pentru viitorul financiar al cetățenilor și pentru stabilitatea economică a țării", a subliniat Dan Armeanu, vicepreședintele ASF.
Conform datelor prezentate de ASF, activele fondurilor de pensii private au depășit în noiembrie 2025 pragul de 200 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de euro, reprezentând peste 11% din Produsul Intern Brut (PIB). Comparativ cu noiembrie 2024, activele au crescut cu 30%, iar față de aceeași perioadă din 2023, avansul depășește 59%. "Performanța fondurilor de pensii private a fost remarcabilă, cu o rentabilitate anualizată de 8,04%", a adăugat Armeanu.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat CCR cu privire la neconstituționalitatea legii, argumentând că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților. Limitarea valorii pensiei lunare și transferul plăților către fonduri distincte sunt considerate de ICCJ ca fiind o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate. "În lipsa unui scop clar și a unei compensații adecvate, acest tip de ingerință devine o privare de proprietate nejustificată", au afirmat magistrații.
De asemenea, AUR a formulat sesizări similare, susținând că noua lege reprezintă o tentativă de a fura pensiile românilor. "Aceste modificări sunt o încălcare a încrederii cetățenilor în sistemul de pensii și un atac asupra economiilor lor", a declarat un reprezentant AUR. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților cu 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 abțineri, iar votul AUR împotriva acestuia subliniază polarizarea pe această temă.
Proiectul de lege prevede, printre altele, crearea unui cadru legal pentru autorizarea și supravegherea furnizorilor de pensii private, precum și reguli clare pentru plata pensiilor. Aceasta este o etapă esențială în asigurarea unui sistem de pensii sustenabil și transparent pentru cetățeni.
Decizia CCR de marți va avea implicații semnificative nu doar pentru pensionari, ci și pentru întregul sistem de pensii din România. O eventuală declarare a legii ca neconstituționale ar putea afecta grav planurile de reformă și aderarea României la OCDE. În cazul în care legea va fi considerată constituțională, va fi esențial ca autoritățile să asigure o implementare corectă și transparentă a noilor reglementări pentru a restabili încrederea cetățenilor în sistemul de pensii.
În concluzie, decizia CCR de marți este așteptată cu mare interes, având în vedere impactul potențial asupra viitorului sistemului de pensii private din România și a încrederii cetățenilor în acest sistem.
Urmărim cu atenție evoluțiile și reacțiile părților implicate în acest proces.