Deficit și datorie publică crescute
Economia României a înregistrat o evoluție nesustenabilă în ultimii ani, marcată de dinamica deficitului bugetar și a datoriei publice, care a ajuns la circa 59% din PIB în iulie 2025, de la 35% în 2019. Aceasta este concluzia principală a opiniei preliminare emise de Consiliul Fiscal cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări bugetare pe anul 2025. "Corecția bugetară din România are loc într-un mediu internațional nefavorabil și tot mai incert, cu o situație internă tensionată", a declarat un reprezentant al Consiliului Fiscal. Potrivit acestuia, o corecție bugetară de o asemenea amploare nu poate avea loc fără a afecta negativ veniturile cetățenilor și încasările firmelor, ceea ce generează nemulțumiri. Cu toate acestea, în lipsa acestei corecții, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave.
O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu își mai poate permite să plătească datoriile pe care le-a acumulat sau când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca această țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare. Guvernul a revizuit ținta de deficit cash și ESA pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările Consiliului Fiscal. Fără măsurile de corecție incluse în această rectificare, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. Începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt, de asemenea, esențiale pentru a menține accesul la fonduri europene.
Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României este nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale, care a fost de doar 28,7% din PIB în 2024, comparativ cu 35% în Cehia și Ungaria sau 40,1% media UE. Această situație rezultă din neglijarea necesității de a avea venituri fiscale care să satisfacă nevoile societății românești. "O colectare mai bună a veniturilor fiscale este calificată de CF drept o problemă de siguranță națională", a explicat un expert economic. Reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, iar reforma ANAF, inclusiv digitalizarea, este esențială în acest scop. Consiliul reiterează că ajustarea deficitului nu se poate face exclusiv prin reducerea cheltuielilor, iar teza unei colectări imediate mult mai bune, care să evite schimbările fiscale, este iluzorie.
Investițiile publice, estimate la circa 7,8% din PIB, care includ și fondurile europene din PNRR (a cărui finanțare se termină în 2026), atenuează din impactul contracționist al corecției bugetare. Totuși, România se confruntă cu sindromul „deficitelor gemene” (bugetar și de cont curent), care exercită o presiune mare asupra politicii monetare și necesită o corecție pentru a menține încrederea în moneda națională. Există și o povară suplimentară a creșterii cheltuielilor militare în anii ce vin, iar contextul internațional nefavorabil complică eforturile de ajustare, consideră Consiliul Fiscal, adăugând că procesul de corecție va fi anevoios și va dura mai mulți ani.
Ministerul Finanțelor a lansat joi seara în dezbatere publică proiectul de OUG privind a doua rectificare bugetară din acest an. Potrivit documentului, deficitul bugetar se va menține la 8,4% din PIB. Veniturile bugetului de stat pe anul 2025 se diminuează per sold cu suma de 2,1 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile scad, pe sold, cu suma de peste 2,7 miliarde de lei. "Economia României, în pofida unor progrese importante în numeroase domenii, a avut o evoluţie nesustenabilă, mai ales în anii recenţi", a subliniat un reprezentant al Consiliului Fiscal.
În România, nivelul veniturilor fiscale este foarte jos, ceea ce rezultă și din neglijarea necesității de a avea venituri fiscale care să satisfacă nevoile societății românești. "O colectare mai bună a veniturilor fiscale este o problemă de siguranţă naţională, având în vedere nevoile bugetului public şi contextul internaţional", a spus un expert economic. CF a subliniat în documentele sale că ajustarea deficitului bugetar nu se poate face exclusiv pe partea de cheltuieli, iar această judecată se verifică în configuraţia măsurilor iniţiate de Guvern. Teza potrivit căreia s-ar putea obţine o colectare imediată mult mai bună de taxe şi impozite, care să evite schimbări în regimul fiscal, este iluzorie.
Investiţiile publice, ce includ şi pe cele finanţate din bani europeni, ar fi, potrivit rectificării bugetare, de circa 7,8% din PIB, ceea ce este de pus în relaţie şi cu faptul că în 2026 se termină finanţarea din PNRR. Aceste investiţii atenuează din impactul contracţionist al corecţiei bugetare. Dimensiunea deficitelor gemene singularizează România în cadrul UE. Corecţia bugetară este absolut necesară şi pentru a menţine încrederea în moneda naţională. Există o povară suplimentară a creşterii cheltuielilor militare în anii ce vin, au concluzionat reprezentanții Consiliului Fiscal.
Programul SAFE al UE poate ajuta corecţia bugetară şi întărirea capacităţii de apărare a României. "Reducerea evaziunii fiscale este obligatorie în perioada următoare şi este o cale de a reduce deficitul bugetar şi după 2026", a spus un expert din cadrul Consiliului. Reforma ANAF (ce include digitalizarea) este esenţială în acest scop. Măsuri de sprijin pentru unele activităţi economice se pot practica prin fonduri europene (PNRR şi alte programe) şi credite fiscale, dar, în ansamblu, corecţia bugetului exclude un impuls fiscal pozitiv, iar politica monetară nu poate fi relaxată, având în vedere necesitatea de a preveni presiuni pe moneda naţională.
Evaluarea cadrului macroeconomic – ce se bazează, în continuare, pe prognoza CNSP din 5 septembrie 2025 – arată relevanţa consideraţiilor expuse în cadrul primei rectificări bugetare aferente anului 2025, de la finalul lunii septembrie. În opinia Consiliului Fiscal, o absorbţie masivă de fonduri europene poate ajuta menţinerea economiei în teritoriu pozitiv în 2026. "Proiectul actualei rectificări operează o revizuire marginală a proiecţiilor de la rectificarea precedentă, menţinând neschimbată ţinta de deficit bugetar de 8,4% din PIB (159,8 mld. lei); atât veniturile, cât şi cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt diminuate cu circa 1,8 miliarde lei", a concluzionat Consiliul Fiscal.
Principala incertitudine, atât pe partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli, rămâne legată de nivelul de absorbţie al fondurilor europene. Pe partea de cheltuieli, execuţia la 10 luni indică o creştere (+9,9%) mai redusă faţă de cea a veniturilor, dar şi o temperare a dinamicii faţă de nivelul programat (+14,4%). Rectificarea prognozează continuarea acestei tendinţe. Pe baza datelor disponibile, Consiliul Fiscal apreciază că noile coordonate ale construcţiei bugetare rămân compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în 2025. În 2026, măsurile fiscal-bugetare adoptate în a doua jumătate a anului 2025 ar putea conduce la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare remarcabilă faţă de nivelul din 2024 şi în linie cu angajamentele asumate de România în planul bugetar-structural pe termen mediu. Pentru România, fondurile europene reprezintă o oportunitate pentru dezvoltare, iar accesul la ele înseamnă continuarea investiţiilor europene pentru modernizarea ţării. La data de 31 octombrie 2025, conform datelor MIPE, rata de absorbţie efectivă a fondurilor europene aferente CFM 2021-2027 (rambursări de la Comisia Europeană) era de 11,7% (3,6 miliarde euro).
În cazul PNRR, conform datelor MF, la data de 30 septembrie, rata de absorbţie efectivă pe componenta granturi (exclusiv prefinanţări) era de 31,6%.