Retrageri masive de fonduri
Potrivit statisticilor Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, numărul deponenților cu depozite garantate a scăzut drastic. La sfârșitul anului 2024, existau 15,09 milioane de deponenți, iar la 30 septembrie 2025, numărul acestora ajunsese la 14,59 milioane. Mai exact, 493.197 de posesori de conturi și-au încheiat relația cu banca, într-un interval de doar nouă luni.
Un asemenea val de retrageri, pe lângă faptul că este neobișnuit, i-a făcut pe specialiști să se întrebe însă unde s-au dus acești bani, sau, altfel spus, sub ce formă se regăsesc ei în economie. Cu atât mai mult cu cât, pe termen lung, acest lucru încetinește creșterea economică, deoarece banii sunt retrași din circuitul investițional al băncilor și folosiți exclusiv pentru consumul imediat. „Aceste 500.000 de persoane clar nu au mers la BVB, pentru că am avut undeva la 250.000 de investitori la începutul anului, iar la finalul trimestrului II numărul total de investitori raportați era de peste 260.000”, a explicat auditoarea financiară Dr. Kristine Bago pentru Ziare.com.
Acești bani, adaugă aceasta, nu sunt însă nici în fondurile de investiții, pentru că deși fondurile au depășit deja un milion de investitori, totuși în ultimul an nu au mai atras decât aproape un sfert de milion de noi investitori, ceea ce nu reprezintă diferența. „Aș zice că banii au fost scoși în primul rând de frică, din cauza acestor măsuri fiscale care sunt extrem de nereușite, din sentimentul acela de prudență că 'mai bine îi am la saltea'”, mai spune auditoarea financiară.
Prin urmare, adaugă aceasta, concluzia cea mai sumbră este că acei bani au fost scoși ca să fie puși la saltea. „Acum, însă, asta este cea mai sumbră destinație, chiar și să îi scoți dintr-un depozit bancar, care este cel mai minimalist din punct de vedere al randamentului. Acei bani vor fi erodați de inflație, care este în creștere, iar de la începutul anului va fi într-o creștere chiar mai accentuată”, mai spune de asemenea Kristine Bago.
Pe de altă parte, comentând de asemenea situația pentru Ziare.com, analistul economic Laurian Lungu spune că încheierea relației cu banca este normală în această perioadă pentru cele aproape 500.000 de persoane. „Este normal, trăim într-o perioadă în care prețurile cresc, iar creșterea salariilor în termeni reali este mult mai mică decât anii trecuți, evident că sunt mult mai mulți oameni care au nevoie de lichidități pentru a-și acoperi o parte din cheltuieli”, a explicat acesta.
Pe de altă parte, cu referire la traseul pe care l-au luat acești bani odată lichidate conturile, acestuia îi vine greu să creadă că acest lucru s-a întâmplat pentru a se investi în altceva. Astfel, arată acesta, realitatea economică ne spune că ele au fost lichidate pentru a merge în consum, ceea ce înseamnă achitarea de taxe, dar și acoperirea creșterii prețurilor. „Este un fenomen normal în economie, când ai bani, economisești, când ai criză, când câștigi mai puțin, atunci retragi din economii”, adaugă Laurian Lungu.
Prin urmare, acesta subliniază faptul că nu crede că acești bani s-au dus pe investiții, sau poate numai parțial, ci, dimpotrivă, cei mai mulți s-au dus pentru a acoperi necesarul de consum, din moment ce pentru aceste persoane există această diferență între ce câștigau înainte și ce câștigă astăzi.
Pe de altă parte, cu referire la comportamentul actual al celor care dețin depozite la bănci, Laurian Lungu mai spune și că lucrurile s-au schimbat radical față de anii 1990, când nu existau atâtea mecanisme de piață cum avem astăzi. „Am avut și acele crize bancare ani de-a rândul, era cu totul și cu totul altă conjunctură, astăzi sunt garantate depozite de până în 100.000 de euro, deci practic această temere a oamenilor de a ține banii în bănci nu ar trebui să mai fie atât de mare”, adaugă acesta.
În plus, arată consultantul economic, astăzi sunt și alte oportunități de investiții, iar cine ține cash astăzi practic pierde valoarea inflației în termeni reali. „Legislația este de asemenea mult îmbunătățită, garantarea acestor depozite de asemenea. Sigur că or mai fi unii care din motive de precauție mai păstrează un nivel de lichiditate în casă, dar probabil ca procent din total este relativ mic, ca comportament nu cred că mai este predominant.
Oamenii au mai ieșit în Europa, au mai ieșit în lume și economia este alta, nu mai ai acea incertitudine mare care plana în anii 1990”, spune Laurian Lungu.