Termene critice pentru pensii
Bolojan: românia reprezintă subiectul principal al acestui articol. Prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat, în cadrul unui interviu la Digi 24, că întârzierea avizului pentru noul proiect privind pensiile magistraților a influențat implementarea măsurii, subliniind că deciziile depind nu doar de Guvern, ci și de termene legale, instanțe și Curtea Constituțională. „Cu cât avizul venea mai repede, cu atât am fi putut adopta noul proiect mai repede, discutând foarte deschis, din parcurgerea unor proceduri, inclusiv cea legată de respectarea acestui jalon de pensii ale magistraților. Sunt lucruri care depind de Guvern, dar sunt lucruri care nu depind de Guvern sau de un ministru sau de prim-ministru”, a declarat Bolojan.
Premierul a explicat că respectarea acestor termene este crucială pentru deblocarea fondurilor europene: „Este vorba de peste 800 de milioane de euro, care e o sumă destul de mare. Și atunci avem niște termene până la sfârșitul acestei luni pe care trebuie să le respectăm, inclusiv pe companii, pe guvernanță corporativă și așa mai departe, inclusiv pe componenta de pensii de magistrați.”
El a atras atenția și asupra sustenabilității sistemului: „O pensionare la 48-50 de ani și o pensie cât ultimul salariu nu este în regulă din niciun punct de vedere și această măsură trebuia pusă în practică, dar, așa cum vedeți, punerea în practică nu depinde exclusiv de către Guvern sau de către o anumită persoană.”
În privința altor categorii cu pensii speciale, Bolojan a afirmat că trebuie găsite soluții care să mențină un buget sustenabil pentru educație și sănătate. „Trebuie să discutăm foarte deschis. Pentru a avea un buget de stat care să rezolve problemele sistemului de educație, de sănătate, deci să ai suficienți bani. Nu poți încasa bani la bugetul de stat decât de la cei care lucrează în România”, a explicat primul-ministru.
El a adăugat că România se află printre ultimele țări din Uniunea Europeană ca număr de populație activă implicată în economie și că întărirea bazei economice este esențială: „Pentru a avea bugete mai mari, pentru a avea o economie mai puternică, care oferă mai multe oportunități, trebuie s-o punem pe baze mai sănătoase. Și unul din elementele pe care nu le putem evita este să avem mai mulți oameni în economia reală.”
Într-un alt context, Bolojan a exprimat speranța că proiectul de lege privind pensiile magistraților va trece de testul constituțional, subliniind că pensionarea acestora ar trebui să se facă la o vârstă normală, adică la 65 de ani, iar pensia să fie una rezonabilă. „Sper că acest proiect de lege va trece de testul constituţional, deci pensionarea magistraţilor se va face la o vârstă normală, adică la 65 de ani, iar pensia va fi una rezonabilă. Regula trebuie extinsă şi la celelalte categorii”, a spus Bolojan.
El a precizat că există situații care țin strict de Guvern, dar și situații care nu depind exclusiv de Executiv, mai exact pot fi întârzieri cauzate de proceduri în instanță. „Din punctul meu de vedere, în toată această perioadă am încercat să facem dovada Comisiei Europene că tratăm lucrurile cât se poate de serios și faptul că am evitat suspendarea fondurilor europene, ceea ce ne-ar fi dus într-o fundătură… Iar faptul că în această lună practic am fost scoși din procedura de deficit excesiv, rămânând doar într-o zonă de monitorizare, arată că Comisia a sesizat buna credință a Guvernului și măsurile care au fost luate”, a continuat șeful Executivului.
Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ pe proiectul de lege privind pensiile magistraților, așa cum era de așteptat. Acum, Guvernul condus de Ilie Bolojan își poate angaja răspunderea în Parlament săptămâna viitoare, pentru că avizul CSM are doar rol consultativ, dar era necesar pentru respectarea procedurilor.
Amintim că România are termen-limită de la Comisia Europeană pentru jalonul 215 referitor la pensiile speciale data de 28 noiembrie. Totuși, chiar dacă legea nu poate fi adoptată până atunci de către Guvern și asumată în Parlament, există posibilitatea ca țara noastră să nu piardă banii europeni din PNRR, adică 231 de milioane de euro. Explicația este simplă. România nu va comunica pe 28 noiembrie Comisiei Europene îndeplinirea jalonului 215, ci doar demersurile făcute până la acel moment. Iar decizia va aparține Comisiei, care va da răspunsul abia în februarie 2026, când România deja va fi îndeplinit toate procedurile, inclusiv asumarea legii în Parlament.
În aceste condiții, rămâne de văzut cum va interpreta Comisia Europeană îndeplinirea sau nu a jalonului de către România.