Lia Savonea primește apartament de serviciu în București

Lia Savonea, președinta Curții Supreme de Justiție, va beneficia de un apartament de serviciu situat pe Bulevardul Mareșal Constantin Prezan, în Sectorul 1 al Bucureștiului. Potrivit unui document consultat de Libertatea, apartamentul are o suprafață totală de 378 mp, dintre care 271 mp sunt utili. Valoarea de inventar a imobilului este estimată la 3.775.000 lei, conform documentelor oficiale. Savonea a preluat funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție la 1 august 2025 și va locui în acest apartament pe durata mandatului său, care se va încheia în 2028.

„Am formulat o solicitare în acest sens, în condițiile și potrivit procedurilor prevăzute de cadrul legal aplicabil funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție”, a declarat Savonea. Aceasta a subliniat că „eventuala aprobată aparține exclusiv Guvernului” și că nu este vorba despre un avantaj personal, ci despre respectarea regimului legal al locuințelor de protocol.

Savonea are o carieră judiciară extinsă, având în spate funcții importante precum judecător la Curtea de Apel București între 2006 și 2017 și președinte al acesteia între 2012 și 2017. A fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 2017 până în 2023 și a ocupat funcția de președinte al CSM în 2019. În 2023, a fost numită judecător la Instanța Supremă.

Controversele în jurul deciziilor lui Savonea sunt numeroase. De exemplu, aceasta a fost implicată în anularea unei condamnări definitive de aproape 14 ani de închisoare pentru omor în cazul lui Mario Iorgulescu, care a provocat moartea unui alt șofer în urma conducerii sub influența alcoolului și a drogurilor. De asemenea, a condamnat un bărbat la doar opt luni cu suspendare pentru viol, argumentând că victima, în vârstă de 13 ani, și-ar fi dat consimțământul.

Savonea a fost, de asemenea, responsabilă pentru decizia de a considera neconform rechizitoriul în Dosarul Revoluției, în care a fost judecat fostul președinte Ion Iliescu. Acesta a decedat înainte ca procesul să ajungă la o concluzie legală.

Recent, Savonea a votat împotriva unui proiect de lege care prevedea tăierea pensiilor speciale ale magistraților, susținut de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Această acțiune a stârnit critici din partea unui segment al opiniei publice, care consideră că judecătorii ar trebui să renunțe la astfel de beneficii.

Criticii lui Savonea argumentează că deciziile sale sunt adesea influențate de contextul social și politic, iar transparența în justiție este esențială pentru consolidarea încrederii în sistemul judiciar. În contrast, susținătorii săi afirmă că aceasta acționează conform legii și că beneficiază de aceleași drepturi ca și alți demnitari, subliniind faptul că toți cei care nu au proprietăți în localitatea în care își desfășoară activitatea sunt îndreptățiți să primească locuințe de serviciu.

În acest context, este important de menționat că, potrivit legislației în vigoare, toți demnitarii, inclusiv parlamentarii, miniștri, secretari de stat, polițiști și militari, au dreptul să solicite locuințe de serviciu. Aceasta este o practică obișnuită în multe țări europene, care asigură stabilitatea locativă a funcționarilor publici.

Această decizie a Guvernului a generat un val de reacții în mediul public și politic, iar mulți așteaptă cu interes cum va influența imaginea judiciară a lui Lia Savonea în următorii ani. În concluzie, apartamentul de serviciu poate fi perceput atât ca un beneficiu legal, cât și ca un subiect de controversă în contextul deciziilor luate de președinta Curții Supreme.

Pe termen lung, implicațiile acestei decizii vor depinde de modul în care Savonea va gestiona provocările juridice și opinia publică pe parcursul mandatului său.

De asemenea, este esențial ca autoritățile să asigure transparența în procesul de acordare a locuințelor de serviciu pentru a menține încrederea în sistemul judiciar.