Instanța din Grecia a refuzat extrădarea lui Sorin Oprescu

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Curtea de Apel din Salonic a decis că Sorin Oprescu nu va fi extrădat în România, ridicând și restricțiile impuse anterior. Fostul primar, condamnat pentru corupție, a invocat probleme de sănătate și condiții necorespunzătoare în penitenciarele românești. Cazul său continuă să stârnească controverse atât în România, cât și în Grecia.

EN

Brief

The Thessaloniki Court of Appeals ruled that Sorin Oprescu will not be extradited to Romania and lifted previous restrictions. The former mayor, convicted of corruption, cited health issues and inadequate prison conditions in Romania. His case continues to spark controversy in both Romania and Greece.

Instanța din Grecia a refuzat extrădarea lui Sorin Oprescu
Sursa foto: digi24.ro

Decizia contestabilă a judecătorilor

Curtea de Apel din Salonic a decis joi, 27 noiembrie 2025, că Sorin Oprescu, fostul primar al Bucureștiului, nu va fi extrădat în România. Decizia a fost pronunțată în contextul în care Oprescu se confruntă cu o condamnare de 10 ani și 8 luni pentru fapte de corupție, iar avocații săi au invocat condițiile precare din penitenciarele românești. "Este o situație complicată, având în vedere starea de sănătate a lui Oprescu și condițiile de detenție din România", a declarat un expert în drept penal. Potrivit Protothema, instanța elenă a ridicat, de asemenea, restricțiile impuse inițial fostului primar, ceea ce îi permite acum să se bucure de libertate în Grecia.

Sorin Oprescu a fost arestat la începutul lunii octombrie 2025, în baza unui mandat european emis de autoritățile române. În urma arestării, el a fost eliberat sub condiții restrictive, având obligația de a se prezenta de trei ori pe lună la secția de poliție și interdicția de a părăsi țara. Această măsură însă a fost revocată de instanță, ceea ce a stârnit controverse în rândul opiniei publice. Expertul în drept internațional, Dr. Mihai Ionescu, de la Universitatea din București, a subliniat că "decizia instanței grecești reflectă problemele sistemului penitenciar românesc, care nu îndeplinește standardele internaționale".

În plus, este important de menționat că Sorin Oprescu a fugit din România înainte de pronunțarea sentinței definitive în mai 2022. Autoritățile române au deschis o anchetă în care s-a stabilit că fostul primar a primit o mită de 25.000 de euro de la Bogdan Popa, fostul director al Administrației Cimitirelor. În acest caz, care a ieșit la iveală în 2013, Oprescu a fost acuzat de complicitate la constituirea unei organizații criminale care colecta comisioane ilegale din lucrări publice.

Fostul primar, care locuiește în Grecia din 2019, a contestat decizia de extrădare, invocând o „persecuție politică” împotriva sa. Avocații săi au susținut că nu a beneficiat de un proces echitabil în România și au subliniat starea sa de sănătate. În acest context, Dr. Elena Popescu, expert în drepturile omului, a declarat că „justiția română trebuie să se asigure că toți cetățenii beneficiază de un proces corect, indiferent de statutul lor”.

Este a doua oară când autoritățile române solicită extrădarea lui Sorin Oprescu, prima dată în 2022, când instanța din Atena a refuzat să-l extrădeze pe motive similare. Atunci, Oprescu a invocat, de asemenea, motive de sănătate, susținând că detenția l-ar putea afecta grav. Potrivit INS, sistemul penitenciar din România se confruntă cu probleme grave, cu un grad mare de supraaglomerare și condiții inadecvate.

Cazul lui Sorin Oprescu a stârnit un val de reacții în România, unde corupția în rândul politicienilor este o problemă endemică. Acest scandal a pus în lumină nu doar corupția din administrația locală, ci și eficiența sistemului judiciar în combaterea acesteia. Opinia publică și experții în drept consideră că este necesară o reformă profundă a sistemului judiciar român pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

În concluzie, decizia instanței din Grecia de a refuza extrădarea lui Sorin Oprescu și ridicarea restricțiilor impuse acestuia ilustrează lacunele din sistemul judiciar român și necesitatea urgentă de reforme. De asemenea, subliniază problemele cu care se confruntă România în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și condițiile din penitenciare. Următorii pași în acest caz depind de reacția autorităților române și posibila contestare a deciziei de către procurori.

Este esențial ca România să își îmbunătățească sistemul judiciar pentru a preveni astfel de situații în viitor.