Reforma în așteptare
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis, pe 27 noiembrie 2025, un aviz negativ pentru proiectul de lege privind pensiile magistraților, inițiat de Guvernul condus de premierul Bolojan. Avizul este consultativ, însă permite totuși Guvernului să continue procedura de adoptare a legii. Radu Marinescu, ministrul Justiției, a participat la ședința de plen a CSM, unde s-a discutat acest proiect, care ridică vârsta de pensionare a magistraților. "Este esențial ca reformele să fie bine fundamentate și să respecte normele constituționale", a declarat Marinescu.
Proiectul de lege prevede ca cuantumul pensiei să fie de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. Guvernul a anunțat că perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. "Aceste modificări sunt necesare pentru a asigura o pensie decentă magistraților după o carieră lungă și dedicată", a adăugat premierul Bolojan.
Potrivit legislației actuale, vârsta de pensionare pentru judecători și procurori este de 60 de ani, iar CSM a subliniat că o majorare a acesteia trebuie să fie însoțită de garanții adecvate pentru a nu afecta încrederea în sistemul de justiție. În cadrul discuțiilor, membrii CSM au exprimat îngrijorări privind impactul pe care l-ar putea avea aceste schimbări asupra echilibrului dintre magistrați și alte profesii din sistemul public.
Avizul CSM a fost solicitat în contextul în care Comisia Europeană a impus un termen limită pentru adoptarea reformei, iar România riscă să piardă fonduri europene considerabile, estimate la peste 200 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă legea nu este adoptată. În acest sens, premierul Bolojan va convoca o ședință de Guvern pentru a discuta despre următorii pași.
După adoptarea în Guvern, proiectul va fi trimis Parlamentului, unde va putea fi supus unei analize detaliate, iar senatori și deputați vor putea depune amendamente. Aceste amendamente vor fi discutate într-o nouă ședință a Executivului, iar apoi premierul va merge în Parlament pentru a-și angaja răspunderea. Este important de subliniat că, pentru a intra în vigoare, reforma trebuie să fie aprobată și de Curtea Constituțională, care va decide asupra conformității acesteia cu legea fundamentală.
În trecut, Curtea Constituțională nu a analizat prima variantă a reformei din motive procedurale, iar așteptarea avizului CSM a fost un aspect critic în demersurile de adoptare. Această întârziere a subliniat necesitatea unei colaborări mai strânse între instituțiile implicate în procesul legislativ, pentru a evita situații similare în viitor.
În concluzie, avizul negativ al CSM aduce în prim plan provocările legislative cu care se confruntă sistemul judiciar din România. Deși Guvernul poate continua procedura de adoptare, este esențial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a asigura o reformă eficientă și acceptată de toate părțile interesate.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru viitorul acestei legi și pentru menținerea stabilității în sistemul judiciar românesc.