Parlamentul respinge legea pensiilor magistraților

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Parlamentul a respins pe 26 noiembrie 2025 legea pensiilor magistraților, declarată neconstituțională de CCR. Reacțiile au variat, cu critici la adresa autorității deciziei CCR și apeluri pentru o reformă legislativă. Viitorul proiectului rămâne incert, iar Guvernul pregătește o nouă formă a legii.

EN

Brief

On November 26, 2025, the Romanian Parliament rejected the magistrates' pension law, declared unconstitutional by the Constitutional Court. Reactions varied, with criticisms aimed at the authority of the Court's decision and calls for legislative reform. The future of the project remains uncertain as the government prepares a new version of the law.

Parlamentul respinge legea pensiilor magistraților
Sursa foto: evz.ro

Decizie CCR și reacții politice

Decizia Curții Constituționale de a declara neconstituțional în întregime proiectul de lege privind pensiile magistraților a determinat comisiile juridice reunite ale Parlamentului să emită un raport de respingere. Pe 26 noiembrie 2025, Bogdan Ciucă, președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților, a afirmat: „Proiectul de lege a fost declarat neconstituţional în ansamblul său de către Curte, pe cale de consecinţă noi nu putem remedia textul, fiind în ansamblul său declarat neconstituţional.” Această decizie a fost primită cu diverse reacții în rândul parlamentarilor, unii contestând autoritatea Curții, în timp ce alții au subliniat obligativitatea respectării verdictului acesteia.

În cadrul dezbaterilor, senatorul AUR Corneliu Negru a criticat poziția Curții, susținând că doar Legislativul are autoritatea de a decide asupra parcursului unui proiect de lege. „Această lege a trecut prin procedura asumării răspunderii, acum suntem în procedură normală, ar trebui să urmeze aceeaşi cale ca şi cea de aprobat,” a declarat Negru, adăugând că decizia CCR „încalcă suveranitatea poporului.” De cealaltă parte, senatorul PNL Daniel Fenechiu a subliniat că rolul Curții este de a verifica conformitatea legilor cu Constituția, iar raportul de respingere este o consecință directă a deciziei acesteia.

Astfel, plenul Parlamentului a votat cu 246 de voturi „pentru”, 78 „împotrivă” și 31 abțineri, respingând proiectul în urma raportului comisiilor juridice. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că noua formă a proiectului va fi trimisă pentru avizare Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și a menționat că, odată ce avizul va fi primit, Guvernul va declanșa procedura de angajare a răspunderii, cel târziu pe 28 noiembrie.

Criticile legate de procedura de respingere a proiectului continuă. Senatorul AUR Laurențiu Plășu a declarat că Parlamentul nu poate să voteze pentru respingerea sau adoptarea proiectului, ci doar pentru menținerea sau retragerea încrederii Guvernului. „Consider că propunerea făcută de Comisiile juridice de respingere a proiectului este vădit neconstituţională,” a afirmat Plășu, adăugând că CCR a subliniat că Parlamentul trebuie să adopte o hotărâre privind încetarea procesului legislativ, nu pentru respingerea proiectului.

În contrast, senatoarea Cosmina Cerva din grupul Pace Întâi România a susținut că nu este necesară întocmirea unui raport de respingere, ci doar consemnarea deciziei Curții Constituționale de către Legislativ. Aceasta a întrebat: „Ce respingem?” În fața acestor divergențe, este evident că discuțiile din Parlament sunt departe de a se încheia, iar viitorul legii pensiilor magistraților rămâne incert.

Pe de altă parte, reacțiile din societatea civilă și din rândul specialiștilor în drept constituțional nu au întârziat să apară. Mulți experți consideră că această situație subliniază necesitatea unei reforme profunde în sistemul legislativ românesc, care să asigure o separare clară a puterilor și respectarea principiilor democratice.

În concluzie, respingerea legii pensiilor magistraților de către Parlament, în urma deciziei CCR, ridică întrebări importante despre rolul și autoritatea instituțiilor în procesul legislativ.

Următorii pași, inclusiv reacțiile Guvernului și ale CSM, vor fi esențiali pentru a determina direcția viitoare a acestui proiect legislativ și impactul său asupra sistemului de justiție din România.