Primele pedepse pe viață din Europa
Pe 25 noiembrie 2025, Parlamentul italian a adoptat în unanimitate o lege istorică care definește și pedepsește femicidul cu închisoare pe viață. Decizia a fost luată în contextul Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, subliniind angajamentul Italiei de a combate violența de gen. Judecătoarea Paola di Nicola, coautoare a legii, a declarat: „Este un pas necesar în recunoașterea problemelor fundamentale ale violenței împotriva femeilor.”
Legea, susținută de 237 de parlamentari, definește femicidul ca actul de ucidere a unei femei din motive de gen, inclusiv ură, discriminare sau control. Aceasta va înregistra separat crimele motivate de gen, oferind autorităților o înțelegere mai bună a fenomenului. Conform datelor poliției, în 2024, 116 femei au fost ucise în Italia, dintre care 106 din motive de gen, ceea ce subliniază urgența acestei legislații.
Cazul Giulia Cecchettin, o tânără de 22 de ani ucisă de fostul ei iubit, a fost catalizatorul care a mobilizat societatea italiană în favoarea acestei legi. Sora victimei, Elena, a subliniat că asasinul nu este un monstru, ci un produs al unei societăți patriarhale, generând proteste și campanii de conștientizare. Tatăl Giuliei, Gino Cecchettin, militează pentru educația emoțională și sexuală în școli, considerând-o esențială pentru prevenirea violenței de gen.
Legea a fost întâmpinată cu aplauze, dar și cu critici din partea unor juriști care consideră că definiția femicidului este prea vagă, ceea ce ar putea îngreuna aplicarea acesteia în instanțe. De asemenea, unii critici susțin că guvernul ar trebui să investească mai mult în combaterea inegalității de gen, dat fiind că Italia ocupă locul 85 în Indexul Global al Egalității de Gen. Aceste discuții subliniază complexitatea problemei și necesitatea unor soluții cuprinzătoare.
În context european, Italia devine prima țară care introduce pedepse pe viață pentru femicid, alăturându-se astfel Ciprului, Maltei și Croației, care au o definiție legală a femicidului, dar fără pedepse atât de severe. În România, un proiect de lege similar a fost propus, dar pedepsele sunt mult mai blânde, variind între 15 și 25 de ani. Această nouă legislație ar putea influența și alte state europene să ia măsuri similare împotriva violenței de gen.
Judecătoarea Paola di Nicola a concluzionat: „Este doar un prim pas, dar unul necesar pentru a începe să abordăm rădăcinile profunde ale violenței împotriva femeilor.” Legea femicidului nu doar că oferă o nouă clasificare pentru crimele motivate de gen, dar deschide și calea pentru discuții și acțiuni mai ample în societate, în scopul de a preveni astfel de tragedii în viitor.