Impactul fiscal asupra industriei
Taxele impuse în ultimii ani au început să se resimtă în scăderea volumelor vândute și afectează planurile de afaceri și competitivitatea producătorilor din România în regiune, a transmis conducerea Asociației Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) în cadrul unei întâlniri cu presa de specialitate, marți, 25 noiembrie 2025. Potrivit directorului executiv al ANBR, Dragoș Mihail Mănescu, aceste măsuri fiscale afectează nu doar vânzările, ci și viabilitatea pe termen lung a industriei. „Ne dorim eliminarea caracterului discriminatoriu al taxării”, a subliniat Mănescu.
ANBR este asociația reprezentativă a industriei de băuturi răcoritoare din România, incluzând cei mai importanți producători din acest sector, dar și furnizori de arome și ambalaje. Asociația este membră a unor organizații naționale și internaționale, precum Romalimenta și UNESDA. Anul 2023 a marcat o schimbare semnificativă în cadrul fiscal, cu o majorare a TVA-ului de la 11% la 19% pentru toate băuturile răcoritoare, ceea ce a fost promovat inițial ca o măsură destinată doar băuturilor cu conținut de zahăr.
Începând cu 1 ianuarie 2024, a fost introdusă o acciză nearmonizată pe băuturile care conțin zahăr, structura acesteia având categorii de impozitare în funcție de conținutul de zahăr, respectiv 0,4% pentru 5-8 grame de zahăr la 100 ml și 0,6% pentru cele care depășesc 8 grame. „Anul acesta, în pachetul de măsuri fiscale promovat de Guvern, această taxă a fost crescută cu 10%”, a explicat Mănescu. Această majorare anunțată va continua și în anul următor.
Impactul acestor taxe a fost semnificativ asupra volumelor de băuturi vândute, taxele reprezentând aproximativ 32% din prețul final. „Industria constată o afectare semnificativă, cu scăderi de până la două cifre în vânzări”, a adăugat Mănescu. De asemenea, implementarea sistemului SGR a dus la creșteri de prețuri de până la 56% pentru anumite produse, afectând direct consumul.
Directorul executiv al ANBR a subliniat că, în acest moment, industria nu mai este competitivă în raport cu ceilalți producători din regiune. „Este o industrie matură, care produce în România și care exportă în multe țări europene și non-UE. Totuși, condițiile actuale de taxare o fac să nu mai fie competitivă”, a declarat el.
În perioada 2018-2024, industria băuturilor răcoritoare a contribuit cu minimum 0,61% la PIB, iar pentru 2025 se preconizează o scădere a acestui procent. Mănescu a menționat că industria a pierdut competitivitate față de alte state din regiune, unde producția de băuturi răcoritoare a crescut, în timp ce în România s-a înregistrat o scădere de 15% în ultimii ani.
Reprezentanții industriei au inițiat un dialog cu autoritățile pentru a aborda aceste provocări fiscale, fără a apela la măsuri alarmiste. „Vrem să fim parte din soluție și nu doar să cerem eliminarea taxelor”, a spus Mănescu. De asemenea, oficialii ANBR au început evaluarea căilor legale pentru contestarea în instanță a accizei, pe considerente de discriminare.
Printre argumentele aduse se numără și faptul că băuturile răcoritoare sunt percepute negativ în contextul sănătății publice, deși conținutul de zahăr al acestora reprezintă doar 3% din aportul caloric zilnic. „Dacă se urmărește protejarea populației, nu înțelegem de ce această taxare se aplică doar industriei noastre”, a concluzionat Mănescu, subliniind nevoia de a elimina discriminarea fiscală.
În concluzie, industria băuturilor răcoritoare se confruntă cu provocări majore din cauza unui sistem fiscal considerat discriminatoriu, care afectează nu doar vânzările, ci și investițiile pe termen lung. Reprezentanții ANBR solicită o revizuire a acestor măsuri, în speranța de a restabili competitivitatea sectorului și de a asigura un dialog constructiv cu autoritățile.
În absența unor soluții concrete, industria ar putea lua măsuri legale pentru a contesta această acciză.