Critici asupra naționalizării
Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei, a comentat astăzi, 26 noiembrie 2025, decizia Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la pensiile private, susținând că aceasta reprezintă o formă de naționalizare. "Din păcate, decizia CCR a fost dată pe un detaliu și nu pe fond. Aceasta nu a considerat că se încalcă un drept de proprietate", a afirmat Năsui. El a comparat această situație cu naționalizarea valutei din 1991, subliniind că actuala decizie este cea mai mare naționalizare din România de la acel moment. Năsui a adăugat că 70% din banii din Pilonul II și III vor fi luați coercițiv de către stat, prin intermediul unor împrumuturi, ceea ce contrazice afirmațiile oficiale conform cărora banii nu ajung la stat.
Decizia CCR, anunțată pe 25 noiembrie 2025, a declarat constituționale majoritatea prevederilor legii privind pensiile private, cu excepția unui articol care prevedea privilegii speciale pentru bolnavii de cancer. Conform Curții, acest articol crea o discriminare bazată pe criterii subiective și încalcă principiul egalității în drepturi. "Asistăm la cea mai mare naționalizare din România de la naționalizarea valutei din anul 1991", a repetat Năsui, evidențiind că legea trebuie să treacă din nou prin Parlament pentru a se adopta eventuale modificări.
CCR a explicat că a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați ai Alianței pentru Unirea Românilor și de Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând că anumite prevederi din lege sunt neconstituționale. De asemenea, Curtea a respins obiecțiile formulate de alte grupuri parlamentare, subliniind că majoritatea articolelor sunt conforme cu legislația. Această decizie a generat reacții variate din partea experților și legislatorilor, care evidențiază impactul semnificativ asupra economiilor românilor.
Experții în domeniul financiar consideră că această decizie va afecta semnificativ încrederea românilor în sistemul de pensii private. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în 2024, aproximativ 30% dintre români își păstrează economiile în fonduri de pensii private. De asemenea, conform Eurostat, România se află printre ultimele țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul populației care contribuie la pensii private.
Criticii acestei legi, inclusiv reprezentanți ai partidelor de opoziție, susțin că măsurile adoptate de guvern nu fac decât să diminueze încrederea românilor în sistemul de pensii. "Cine va mai dori să contribuie la un sistem care este supus unor schimbări legislative atât de drastice?", a declarat un expert în economie de la Universitatea București, care a preferat să rămână anonim. De asemenea, un alt economist, Lucian Croitoru, a subliniat că această decizie ar putea determina o migrație a capitalului din România, întrucât investitorii ar putea căuta medii mai stabile.
Pe de altă parte, susținătorii acestei măsuri argumentează că reglementările sunt necesare pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii în fața provocărilor economice. "Este esențial să ne asigurăm că banii contribuabililor sunt folosiți eficient", a afirmat un oficial din Ministerul Finanțelor, subliniind că intervențiile statului sunt o garanție pentru stabilitate.
În concluzie, decizia CCR privind pensiile private a generat un val de reacții contradictorii, iar implicațiile acesteia asupra economiilor românilor și asupra încrederii în sistemul de pensii rămân de analizat. Cu toate acestea, Năsui și alți critici subliniază necesitatea unei revizuiri a legislației pentru a preveni o naționalizare mascată a economiilor cetățenilor.
Rămâne de văzut cum va reacționa Parlamentul și care vor fi următorii pași în această direcție.