Limite de vârstă pentru accesul minorilor la rețelele de socializare

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Parlamentul European a propus o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul minorilor la rețelele de socializare, cu scopul de a proteja sănătatea lor mentală. Această măsură vine ca răspuns la preocupările legate de utilizarea excesivă a internetului și impactul negativ asupra tinerilor. Statele membre sunt chemați să implementeze aceste recomandări pentru a asigura un mediu online mai sigur.

EN

Brief

The European Parliament has proposed a minimum age of 16 for minors accessing social media to protect their mental health. This measure responds to concerns about excessive internet use and its negative impact on youth. Member states are urged to implement these recommendations to ensure a safer online environment.

Limite de vârstă pentru accesul minorilor la rețelele de socializare
Sursa foto: adevarul.ro

Propunerea Parlamentului European

Parlamentul European (PE) a propus o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul minorilor la rețelele de socializare, cu scopul de a-i proteja de riscurile mediului online. Potrivit unui raport, 97% dintre tineri utilizează zilnic internetul, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la sănătatea fizică și mentală a acestora. La 25 noiembrie 2025, deputații europeni au adoptat un raport non-legislativ cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 abțineri, exprimându-și îngrijorarea față de influențele negative ale platformelor online asupra tinerilor. „Trebuie să ne asigurăm că platformele de socializare nu devin un mediu toxic pentru copii,” a declarat Christel Schaldemose, raportoarea daneză a propunerii.

Conform raportului, Parlamentul European a observat că minorii între 13 și 16 ani ar putea avea acces la aceste platforme, dar doar cu consimțământul părinților. Această propunere vine în contextul unei preocupări generale pentru sănătatea mentală a tinerilor, având în vedere că 78% dintre tinerii cu vârste între 13 și 17 ani își verifică dispozitivele cel puțin o dată pe oră, iar unu din patru minori adoptă un comportament problematic în utilizarea telefoanelor inteligente.

De asemenea, Parlamentul a salutat eforturile Comisiei Europene (CE) de a dezvolta o aplicație de verificare a vârstei, precum și un portofel digital pentru identitatea electronică (eID). Aceasta ar putea facilita procesul de verificare a vârstei și ar putea contribui la protejarea vieții private a minorilor. Potrivit deputaților, aceste mecanisme nu exclud responsabilitatea platformelor de a asigura un mediu sigur, adaptat vârstei utilizatorilor.

„Trebuie să tragem un semnal de alarmă”, a subliniat Schaldemose. „Platformele trebuie să își asume responsabilitatea pentru produsele pe care le oferă și pentru impactul acestora asupra utilizatorilor tineri.” Această afirmație subliniază importanța aplicării stricte a Regulamentului UE privind serviciile digitale. Parlamentul sugerează că responsabilitatea pentru nerespectarea regulamentelor ar putea cădea pe umerii conducerii superioare a platformelor, în special în cazurile grave care implică protecția minorilor.

Cercetările citate în raportul PE arată că utilizarea excesivă a internetului de către tineri poate duce la probleme serioase, inclusiv dependență de tehnologie. Potrivit unui sondaj Eurobarometru din 2025, peste 90% dintre europeni consideră că măsurile de protecție a minorilor online sunt absolut necesare. Îngrijorările privind sănătatea mintală a tinerilor au fost evidențiate, cu 93% dintre respondenți constatând un impact negativ al rețelelor sociale asupra sănătății mintale a acestora.

Reacțiile la această propunere au fost variate. În timp ce mulți experți în domeniul sănătății mintale susțin măsurile de protecție, unele organizații de apărare a drepturilor digitale avertizează că o astfel de restricție ar putea limita accesul tinerilor la informații esențiale. „Este crucial să găsim un echilibru între protecția minorilor și dreptul lor la informație”, a afirmat un expert din cadrul Asociației pentru Drepturile Digitale.

În concluzie, Parlamentul European face un pas important către reglementarea accesului minorilor la rețelele de socializare. Această propunere ar putea schimba semnificativ modul în care tinerii interacționează cu platformele digitale, fiind un semnal clar că protecția sănătății mintale a tinerilor este o prioritate.

Rămâne de văzut cum vor reacționa statele membre și platformele sociale la aceste recomandări, iar implementarea unor măsuri eficiente va fi esențială pentru a asigura un mediu online sigur pentru toți utilizatorii, în special pentru cei mai vulnerabili.