Parchetul Curții de Apel București avizează negativ pensiile magistraților

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a avizat negativ proiectul de modificare a pensiilor magistraților, solicitând și avizul negativ al CSM. România are termen limită 28 noiembrie 2025 pentru a îndeplini jalonul din PNRR legat de pensiile speciale, altfel riscă pierderi financiare semnificative.

EN

Brief

The Prosecutor's Office of the Bucharest Court of Appeal has issued a negative opinion on the government's proposal to amend magistrates' pensions, urging the CSM to do the same. Romania has a deadline of November 28, 2025, to meet the PNRR milestone regarding special pensions, risking significant financial losses.

Parchetul Curții de Apel București avizează negativ pensiile magistraților
Sursa foto: libertatea.ro

Aviz CSM în așteptare

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, întruniţi la data de 24 noiembrie 2025 în Adunare Generală, au exprimat, cu majoritatea celor prezenţi, un punct de vedere negativ referitor la propunerea legislativă privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, solicitând totodată emiterea unui aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. "Este esențial ca avizul CSM să fie oferit cât mai rapid, având în vedere termenele limită impuse de PNRR", a declarat un reprezentant al Parchetului.

Decizia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti vine pe fondul unei zile tumultoase, în care și Curtea de Apel București a adoptat o poziție similară, respingând proiectul de lege. Acest proiect de lege, care vizează modificarea pensiilor magistraților, a fost publicat în transparență decizională pe 19 noiembrie 2025, fiind o reacție la decizia anterioară a Curții Constituționale care a declarat primul proiect ca fiind neconstituțional din lipsa avizului CSM.

Conform noilor reglementări, magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, comparativ cu 48 de ani, cât prevede legislația actuală. De asemenea, cuantumul pensiei va fi ajustat, reprezentând 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă. Aceste modificări, deși nu sunt radicale, sunt importante pentru viitorul sistemului judiciar și al magistraților din România.

Între timp, România are termen limită 28 noiembrie 2025 pentru a îndeplini jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) legat de pensiile speciale, risipind astfel o posibilă pierdere de 231 de milioane de euro. Ministrul Muncii, Ilie Bolojan, a subliniat că noul proiect este "just, corect și respectuos" și a cerut CSM să acționeze cu rapiditate pentru a evita repercusiuni financiare.

Pe de altă parte, fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a criticat propunerea și a sugerat că, în cazul în care magistrații nu sunt dispuși să cedeze, ar trebui să se renunțe complet la pensiile speciale, lăsând în urmă doar pensiile bazate pe contribuții. Orban a declarat că magistrații "acționează împotriva ordinii constituționale", o afirmație care a dus la revocarea sa de către președintele Nicușor Dan. Aceste divergențe subliniază tensiunile existente între diferitele ramuri ale puterii judecătorești și executivului.

Este esențial ca CSM să-și formuleze avizul în cel mai scurt timp, indiferent de natura acestuia, având în vedere implicațiile financiare și legale pe care le are pentru România. În absența unui aviz favorabil, țara riscă nu doar sancțiuni financiare, ci și o deteriorare a încrederii publice în sistemul judiciar. De asemenea, revizuirea acestui sistem de pensii este esențială pentru a asigura o justiție echitabilă și corectă în România, contribuind astfel la consolidarea statului de drept.

În concluzie, avizul CSM va fi crucial nu doar pentru îndeplinirea cerințelor PNRR, ci și pentru viitorul magistraților și pentru integritatea sistemului judiciar din România.

Acțiunile ulterioare ale CSM vor putea influența decisiv direcția în care se va desfășura reforma pensiilor magistraților și, implicit, stabilitatea și credibilitatea justiției românești.