Curtea de Apel București respinge tăierea pensiilor speciale

Judecătorii Curții de Apel București, întruniți în Adunarea Generală, pe 24 noiembrie 2025, au decis cu o majoritate covârșitoare să respingă propunerea legislativă a Guvernului privind modificarea și completarea actelor normative referitoare la pensiile de serviciu. Din 243 de judecători, 216 au fost prezenți, iar 215 au votat împotriva propunerii, conform unui comunicat oficial al instanței. "Decizia noastră este consecventă cu demersurile promovate de Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție", a declarat un reprezentant al CAB.

Această decizie vine într-un moment critic pentru România, care are termen limită pe 28 noiembrie 2025 pentru a îndeplini un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la pensiile speciale. Nerespectarea acestui termen ar putea conduce la pierderea a 231 de milioane de euro, sumă esențială pentru finanțele publice. Conform declarațiilor Ministrului Muncii, Ilie Bolojan, noul proiect legislativ trebuie să fie adoptat rapid pentru a evita prejudiciile financiare.

Proiectul legislativ, publicat în transparență decizională pe 19 noiembrie 2025, propune o reformă semnificativă a sistemului de pensii pentru magistrați. Conform noilor reglementări, vârsta de pensionare pentru magistrați va fi de 65 de ani, comparativ cu 48 de ani, iar cuantumul pensiei se va calcula pe baza a 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă. Această reformă se aplică după o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026.

Criticii reformei, inclusiv foști oficiali, au exprimat îngrijorări cu privire la impactul pe care aceste modificări l-ar putea avea asupra stabilității sistemului judiciar. Ludovic Orban, fost consilier prezidențial, a declarat că, dacă magistrații nu colaborează, ar trebui să se implementeze un sistem de calcul care să elimine pensiile speciale, optând pentru un sistem bazat exclusiv pe contributivitate. Aceste declarații au dus la revocarea sa de către primarul Nicușor Dan.

Pe de altă parte, susținătorii reformei consideră că aceste modificări sunt necesare pentru a asigura un sistem de pensii echitabil și sustenabil. Proiectul a fost coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, iar avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși consultativ, este esențial pentru avansarea legislației. Avizul ar urma să fie emis în urma centralizării punctelor de vedere exprimate de adunările generale ale judecătorilor și procurorilor.

Până la data limită de 28 noiembrie, România se află într-o situație delicată, fiind necesară o soluție rapidă pentru a evita pierderile financiare semnificative. Responsabilitatea revine atât Executivului, cât și instanțelor de judecată, care trebuie să colaboreze pentru a găsi un consens.

Impactul acestei reforme asupra sistemului judiciar va fi urmărit cu atenție, iar următorii pași vor determina viitorul pensiilor pentru magistrați în România.