Prioritate în strategia națională
Csat: creșterea reprezintă subiectul principal al acestui articol. Strategia Națională de Apărare este primul document de acest fel pus în transparență publică în România. Potrivit Administrației Prezidențiale, „O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT și care va fi prezentată de către Președintele României în Parlament, pentru a fi dezbătută și aprobată, prin hotărâre, în ședință comună a celor două Camere”.
În cadrul întâlnirii CSAT din 24 noiembrie 2025, s-au analizat riscurile pentru anul 2026, când războiul dintre Rusia și Ucraina va intra în al cincilea an. „România trebuie să fie pregătită pentru un conflict armat de durată”, a subliniat președintele CSAT, Nicușor Dan. În actualul context regional și internațional, se impune consolidarea eforturilor României privind întărirea securității naționale pe toate palierele, în vederea îndeplinirii scopului fundamental al politicii de apărare: garantarea suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale ale țării.
Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor. Conform documentelor discutate, Strategia de Apărare prevede creșterea capacității de luptă a Armatei României și revitalizarea industriei naționale de apărare. „Armata României va dispune de forțe cu înaltă capacitate de reacție, destinate îndeplinirii misiunilor constituționale și angajamentelor asumate în cadrul NATO, UE și al altor organizații internaționale, ceea ce presupune creşterea numărului de militari activi și de rezerviști bine pregătiți”, se arată în document.
Un alt punct important pe agenda CSAT a fost Raportul privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, considerat un risc la adresa securității naționale. „Raportul a evidențiat progresele în dezvoltarea unui sistem național unitar de monitorizare și raportare, extinderea rețelei de centre de tratament pentru persoane afectate de adicții și consolidarea controlului asupra precursorilor de droguri, prin activitatea Poliției Române”, a declarat ministrul de Interne.
De asemenea, membrii Consiliului au aprobat cererea României în cadrul mecanismului SAFE, care se ridică la suma de 16,680,055,394 euro. Aceste fonduri vor fi destinate în proporție de 75% pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă, în vreme ce 25% vor fi alocate infrastructurii duale, cum ar fi capetele de autostradă Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni. Conform Administrației Prezidențiale, cele mai consistente programe ale României au o condiție de producție în țară de minimum 50%, iar în unele cazuri, acest procent poate ajunge la 100%, din rațiuni de securitate și suveranitate.
Următoarea etapă implică analiza propunerilor de către Comisia Europeană, care va aproba planurile naționale trimise până la finalul lunii ianuarie 2026. Toate programele SAFE trebuie să fie finalizate până în 2030. Potrivit legii, CSAT „se convoacă de preşedintele acestuia, trimestrial sau de câte ori este necesar”, dar poate fi convocat „şi la iniţiativa a cel puţin patru membri din componenţa prevăzută de lege”.
Preşedintele României, Nicușor Dan, îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, iar premierul Ilie Bolojan este vicepreşedinte. Membrii CSAT includ: ministrul Apărării, ministrul de Interne, ministrul de Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor, directorul SRI, directorul SIE, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidențial pentru securitate naţională.
În concluzie, CSAT a subliniat importanța consolidării capacității de apărare a României prin creșterea numărului de militari activi și rezerviști, în contextul amenințărilor externe. Strategiile adoptate vor trebui implementate cu rigurozitate, iar monitorizarea progresului va fi esențială pentru a asigura o reacție adecvată la provocările viitoare.
Următorii pași vor implica colaborarea cu partenerii internaționali și alocarea eficientă a resurselor pentru a răspunde nevoilor de securitate ale României.