România, pe cale să devină a doua putere militară

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

România își propune să devină a doua putere militară de pe flancul estic al NATO, după Polonia, conform ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. Acesta a subliniat importanța unei strategii naționale active și a implicării societății în procesul de apărare, precum și necesitatea creșterii cheltuielilor de apărare în următorii ani. În acest context, România va beneficia de fonduri substanțiale pentru modernizarea echipamentelor militare.

EN

Brief

Romania aims to become the second military power on NATO's eastern flank, after Poland, as stated by Defense Minister Ionuț Moșteanu. He emphasized the need for a proactive national defense strategy and increased public involvement in defense matters, alongside a significant increase in defense spending in the coming years.

România, pe cale să devină a doua putere militară
Sursa foto: stiripesurse.ro

Strategia Națională de Apărare

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat în data de 24 noiembrie 2025, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), că România își propune să devină a doua putere militară de pe flancul estic al NATO, după Polonia. Într-o intervenție la Digi24, Moșteanu a subliniat ambiția națională de a transforma țara dintr-un consumator de apărare într-un furnizor de apărare în zona Mării Negre. „Putem atinge asta și putem face asta. Suntem pe direcția bună. Important este să nu ratăm niște momente și niște oportunități”, a afirmat Moșteanu, evidențiind importanța investițiilor și cooperării cu partenerii internaționali.

Ionuț Moșteanu a accentuat că Strategia Națională de Apărare este esențială pentru a oferi o direcție clară pentru următorii ani. „Strategia Națională de Apărare e importantă pentru că dă o direcție pentru următorii ani și o schimbare de paradigmă față de ultima strategie”, a declarat ministrul, referindu-se la necesitatea unei abordări pro-active în raport cu provocările de securitate actuale. Conform Ministerului Apărării Naționale, această strategie prevede nu doar creșterea capacităților militare, ci și implicarea activă a societății în procesul de apărare.

În acest context, ministrul a propus Parlamentului o lege privind pregătirea populației pentru apărare, care include un stadiu de voluntariat militar de patru luni. „E nevoie ca populația să accepte că e nevoie să creștem cheltuielile de apărare în următorii ani”, a subliniat el, făcând apel la susținerea națiunii pentru acest demers. Ministerul Apărării a anunțat că, potrivit estimărilor, România va beneficia de 16,6 miliarde de euro din fondul SAFE, având ca prioritate investițiile în echipamente militare.

Moșteanu a recunoscut provocările financiare cu care se confruntă România, menționând deficitul bugetar existent și nevoia de a justifica orice creștere a cheltuielilor. „Avem o provocare noi față de alte țări, că plecăm cu un deficit mare. Nu poți să nu vorbești de deficit, pentru că nu există un buzunar imens al statului din care toată lumea ia”, a explicat el. Aceasta este o problemă cu care se confruntă nu doar România, ci și alte state membre ale NATO, care se confruntă cu presiuni similare în contextul creșterii cheltuielilor de apărare.

Ministrul Apărării a reiterat faptul că securitatea națională este o responsabilitate comună, care trebuie să implice întreaga societate. „La apărarea unei țări și a suveranității unui popor trebuie să contribuie toată lumea”, a adăugat el. Această viziune este esențială în contextul războiului din Ucraina, care continuă să aibă un impact semnificativ asupra securității regionale. În concluzie, Moșteanu a afirmat că România trebuie să rămână vigilentă și pregătită, având în vedere realitățile de securitate din jurul său.

Încheind, Ionuț Moșteanu a făcut apel la unitate și solidaritate națională în această perioadă de incertitudine. „Acest efort este gândit să protejeze fiecare român și siguranța și suveranitatea României”, a conchis el, subliniind importanța colaborării între instituții și cetățeni pentru atingerea obiectivelor de apărare.

Este clar că ambițiile României în acest domeniu nu sunt doar o chestiune de strategie militară, ci și o reflecție a nevoilor și aspirațiilor societății în ansamblu.