Incident aerian complex
Drona rusă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, situația a început în jurul orei 00:20–00:25, când o dronă a fost detectată intrând aproximativ 8 kilometri în spațiul aerian al României, pe direcția Vâlcovo (Ucraina) – Periprava – Chilia Veche, în Delta Dunării. În contextul atacurilor aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene din proximitatea frontierei, două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, au decolat la ora 00:25 pentru a monitoriza situația aeriană la graniță.
După ce a zburat deasupra teritoriului românesc pe o distanță de circa 8 kilometri, drona a dispărut de pe radare în zona Chilia Veche. La scurt timp, însă, semnalul ei a reapărut intermitent timp de aproximativ 12 minute, de data aceasta venind dinspre Colibași (Republica Moldova) către Foltești (județul Galați). Populația din nordul județului Galați a primit mesaj RO-Alert la ora 00:59, după un prim avertisment transmis anterior în nordul județului Tulcea.
Traseul reconstruit pe baza datelor Radar și a punctelor de apariție sugerează că drona a intrat mai întâi în România din Ucraina, s-a întors spre teritoriul ucrainean, a traversat apoi spațiul aerian al Republicii Moldova și a revenit în proximitatea frontierei românești. Incidentul se înscrie într-o serie mai largă de survolări sau posibile violări ale spațiului aerian moldovean și românesc de către mijloace aeriene rusești.
Pe lângă cele două Eurofighter Typhoon germane aflate în misiune de poliție aeriană întărită, Forțele Aeriene Române au ridicat în aer și două aeronave F-16, configurând un dispozitiv mixt româno-german de monitorizare și intervenție. Oficial, MApN a precizat că nu au fost raportate până acum impacturi ale vreunui vehicul aerian cu solul, iar echipe de specialiști sunt pregătite să caute eventuale resturi, dacă apar indicii în acest sens.
Purtătorul de cuvânt al MApN, colonelul Corneliu Pavel, a declarat că forțele aeriene au avut autorizarea de angajare a țintei, inclusiv pentru doborârea dronei, însă decizia operațională a fost să nu se tragă, în condițiile în care semnalul apărea intermitent și ținta era confirmată doar pe radar, fără o identificare clară și continuă. Raționamentul este similar deciziilor anunțate la alte incidente recente cu drone rusești, când piloții au evaluat riscurile colaterale și au optat să nu deschidă focul, deși aveau aprobată angajarea.
Incidentul vine pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene și al preocupărilor NATO privind securitatea flancului estic.
Drona ce a intrat în spațiul României a făcut parte dintr-un atac mai amplu al Rusiei în Ucraina. În noaptea de 19 noiembrie, în toată Ucraina au fost introduse întreruperi de curent de urgență, după ce Rusia a lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice, de data aceasta vizând orașele din vestul țării.
Rusia a lansat peste 470 de drone și 47 de rachete în cadrul „atacului îndrăzneț” din ultimele ore.