Modificări controversate propuse
Uniunea Europeană intenționează să relaxeze, miercuri, legislația privind inteligența artificială și confidențialitatea, pentru a simplifica normele mai stricte ale UE. Criticii sunt de părere că o astfel de mișcare va mulțumi marile companii tehnologice și președintele american Donald Trump, potrivit Reuters. Un document al Comisiei Europene, publicat inițial de site-ul german Netzpolitik.org, arată că blocul european promovează modificări substanțiale ale legilor sale privind GDPR, printre o serie de modificări mai ample. Informațiile scurse din document arată că definiția datelor cu caracter personal va fi restrânsă, permițând companiilor să prelucreze astfel de date pentru a antrena modele de inteligență artificială „în scopuri de interes legitim”, scrie Deutsche Welle.
Motivul aparent este acela al reducerii birocrației pentru întreprinderile europene care se luptă să concureze pe scena globală, prin simplificarea unei serii de norme privind protecția datelor. Pe de altă parte, activiștii pentru protecția vieții private susțin că profitul este prioritizat în detrimentul vieții private, iar alții consideră că influența guvernului lui Donald Trump și a giganților tehnologici americani constituie un factor semnificativ. Dacă propunerea va deveni lege, fereastra pop-up cu care utilizatorii sunt obișnuiți, în care sunt întrebați dacă acceptă cookie-urile, va dispărea.
În ceea ce privește inteligența artificială, UE ar urma să pledeze pentru o pauză suplimentară de un an în punerea în aplicare a unor părți din legea sa, echivalând cu faptul că acestea vor intra în vigoare abia în 2027. În replică, UE a respins că o astfel de măsură ar fi rezultatul unei influențe americane. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a spus la începutul acestei săptămâni că măsura „a început înainte de mandatul președintelui SUA”, potrivit Deutsche Welle.
Politicianul german Jan Philipp Albrecht, unul dintre principalii arhitecți ai GDPR, a fost unul dintre primii care a comentat această măsură. „Este acesta sfârșitul protecției datelor și al vieții private, așa cum le-am semnat în tratatul UE și în Carta drepturilor fundamentale? Comisia ar trebui să fie pe deplin conștientă că acest lucru subminează dramatic standardele europene”, a subliniat acesta. Pe de altă parte, 127 de organizații ale societății civile, printre care și Amnesty International, și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea, printr-o scrisoare deschisă. „Ceea ce este prezentat ca o „raționalizare tehnică” a legislației digitale a UE este, în realitate, o încercare de a desființa în mod ascuns cele mai puternice măsuri de protecție ale Europei împotriva amenințărilor digitale”, atrag atenția organizațiile societăților civile.
Pentru ca inițiativa să devină lege, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va avea nevoie de aprobarea atât a Parlamentului European, cât și a statelor membre. Uniunea Europeană a anunţat miercuri o serie de măsuri în vederea unei reduceri a reglementărilor în domeniul inteligenţei artificiale (AI) şi datelor, în urma unor apeluri ale giganţilor americani ai tehnologiei şi unor întreprinderi europene, scrie HuffPost. Comisia Europeană (CE) propune să acorde mai mult timp întreprinderilor pentru ca să aplice noile reglementări ale sistemelor inteligenţei artificiale ”cu risc mare”.
UE s-a dotat anul trecut cu o lege ambiţioasă în domeniul AI - ”AI Act” -, care urmează să intre în vigoare în mod treptat. Bruxellesul vrea de-acum să ofere timp sectorului - până la sfârşitul lui 2027, în loc de august 2026 - pentru a se conforma obligaţiilor cu privire la aceste sisteme cu risc mare, şi anume AI-uri care privesc domenii sensibile, ca de exemplu securitatea, sănătatea sau drepturile fundamentale, scrie news.ro. Aceasta este una dintre măsurile-far ale unui proiect de lege privind simplificarea reglementării în domeniul digital, prezentat miercuri de către Bruxelles.
Comisia a negat că cedează presiunii lobbyului şi a dat asigurări atât că a ascultat întreprinderile din sector, care se tem că nu vor fi pregătite la timp, cât şi că vrea să reducă povara birocratică şi costurile aferente. Zeci de întreprinderi europene - inclusiv grupurile franceze Airbus şi Mistral şi germane Lufthansa şi Mercedes-Benz - au cerut în iulie o ”pauză” a acestei legi AI, pe care o acuză de faptul că împiedică dezvoltarea modelelor europene faţă de concurenţa chineză şi americană. Această cerere a fost auzită de preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Friedrich Merz, care au cerut UE, într-un summit la Berlin, marţi, să facă o ”pauză” de un an în aplicarea AI Act.
Vicepreşedintele american J. D. Vance a atacat în mod direct ”reglementarea excesivă” a inteligenţei artificiale. Grupul american OpenAI, care deţine ChatGPT, cerut la rândul său Bruxelelsului să înceteze cu suprapunerea reglemenătrilor europene - AI Act, DMA, DSA, RGPD - şi naţionale, în care vede o şansă ca Europa ”să-şi relanseze competitivitatea, să-şi protejeze cetăţenii şi să revină la prosperitate şi progres”.
Însă apărătorii unei reglementări stricte a AI, în lupta împotriva riscurilor pe care aceasta le reprezintă la adresa societăţii, subliniază că reglementarea nu este responsabilă de rămânerea în urmaă tehnologică europeană. Ei invocă cauze mai profunde, precum lipsa unor campioni europeni ai tehnologiei, care împiedică Europa să ajungă la nivelul investiţiilor astronomice ale giganţilor americani, sau dificultatea de a păstra cei mai talentaţi cercetori.
Alt punct care provoacă o mare îngrijorare apărătorilor protecţiei datelor personale este faptul că Comisia Europeană vrea să autorizeze folosirea datelor private în vederea dezvoltării unor modele AI în cazul unui ”interes legitim” şi să revizuiască definiţia datelor personale. ONG-urile se tem de astfel de dispoziţii şi le denunţă drept o punere sub semnul întrebării a legislaţiei europene, în prezent foarte protectoare faţă de cetăţeni şi consumatori. ”În locul unor ajustări ţintite anunţate, Comisia propune să modifice elemente fundamentale precum definiţia datelor cu caracter personal şi drepturile persoanelor vizate de RGPD”, trage un semnal de alarmă NOYB, asociatia lui Max Schrems, un activist austriac în domeniul protecţiei datelor.
Între propunerile cu cele mai vizibile consecinţe asupra navigatorilor pe Internet, Comisia vrea să lupte împotriva multiplicării bannerelor de acceptare sau refuzare a cookie-urilor, instrumente de măsurare şi de ţintire publicitară. Aceste bannere - omniprezente - le permit utilizatorilor să aibă un control mai bun asupra datelor lor. Bruxellesul vrea să le reducă şi simplifice, pentru ca navigatorii pe Internet să răspundă cu un singur click. Comisia vrea, în plus, ca ei să-şi poată salva în mod sistematic preferinţele în browser sau în sistemul de operare, pentru ca să nu mai vadă bannerele de fiecare dată când vizitează un site. Adoptarea acestor noi măsuri atât de către Parlamentul European (PE), cât şi de către statele membre, nu va fi un lucru uşor. Principalele partide din majoritatea ”proeuropeană” în Parlamentul European au deja, fiecare în felul său, rezerve cu privire la proiectul de lege.
Social-democraţii s-au angajat să se opună legii cu privire la AI, iar formaţiunile de centru intenționează să rămână ferme împotriva oricărei modificări care poate compromite protecția vieții private.