Premierul Bolojan: Bugetul educației rămâne stabil

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Premierul Ilie Bolojan a declarat că bugetul educației preuniversitare nu va suferi reduceri suplimentare anul viitor, subliniind măsurile deja implementate. Experții și reprezentanții educației exprimă îngrijorări cu privire la sustenabilitatea acestor măsuri în contextul nevoilor educaționale actuale.

EN

Brief

Prime Minister Ilie Bolojan announced that the pre-university education budget will not face further cuts next year, following previous reforms. Experts raise concerns about the sustainability of these measures amidst current educational needs.

Premierul Bolojan: Bugetul educației rămâne stabil
Sursa foto: stirileprotv.ro

Declarații despre bugetul educației

Premierul Ilie Bolojan a declarat pentru Edupedu.ro că bugetul educației nu va fi afectat anul viitor de noi reduceri, în afara celor deja implementate prin primul pachet de reformă. „Având în vedere pachetul care a fost adoptat, în care pe educație au fost crescute normele didactice și au fost reduse bursele, nu există intenția ca anul viitor pe componenta de educație pe preuniversitar să se mai ia măsuri care să însemne alte reduceri”, a spus Ilie Bolojan într-o declarație exclusivă pentru Edupedu.ro.

De asemenea, premierul a subliniat că, în urma măsurilor implementate până în acest moment, bugetul a înregistrat schimbări concrete. „Am văzut efectele. Este prima dată când ne-au scăzut de la 14,2 miliarde de lei, cât reprezentau cheltuielile într-o lună, la 13,7 miliarde, deci o reducere cu 500 de milioane. Trebuie să menținem acest trend de reducere, ca să ne putem reduce deficitul și să ne stabilizăm cheltuielile bugetare anul viitor. Acesta este realitatea”, a spus Bolojan.

Premierul a menționat foarte clar că „pe partea de învățământ preuniversitar, nu vor exista alte ajustări. Norma didactică stabilită acum (20 de ore pe săptămână, față de 18 ore anterior) rămâne neschimbată.” Aceste afirmații vin în contextul în care Executivul a demarat discuțiile pentru un proiect de Ordonanță de Urgență, consultat de G4Media.ro.

Proiectul limitează cumulul salariu-pensie în sectorul public și cuprinde alte măsuri de reducere a cheltuielilor, cum ar fi suspendarea detașărilor și transferurilor. Conform documentelor consultate, nu sunt prevăzute excepții pentru Educație, ceea ce a stârnit reacții din partea cadrelor didactice și a sindicatelor.

Unii experți din domeniul educației, cum ar fi prof. univ. dr. Andrei Marga, fost ministru al educației, consideră că aceste măsuri sunt insuficiente pentru a asigura un sistem educațional de calitate. „Reducerea cheltuielilor nu poate fi o soluție pe termen lung, mai ales în educație, unde resursele sunt esențiale pentru dezvoltare”, a afirmat Marga.

Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului Educației au declarat că bugetul actual permite implementarea reformelor necesare, inclusiv creșterea normelor didactice. Ministerul Educației Naționale (MEN) a precizat că se colaborează intens cu organizațiile sindicale pentru a găsi cele mai bune soluții.

Comparativ cu anii anteriori, când bugetul educației a suferit reduceri semnificative, declarațiile premierului sugerează o stabilizare a fondurilor alocate. Conform datelor Eurostat, în 2023, cheltuielile pentru educație în România reprezentau aproximativ 3,5% din PIB, sub media Uniunii Europene de 4,6%. Acest lucru a generat îngrijorări cu privire la sustenabilitatea și calitatea educației în țară.

Criticii măsurilor propuse de guvern subliniază că fără o creștere reală a bugetului pentru educație, sistemul va continua să se confrunte cu provocări serioase. Potrivit unei analize a Institutului Național de Statistică (INS), aproape 25% din elevii români au performanțe sub medie la disciplinele de bază, ceea ce indică necesitatea unei atenții mai mari asupra resurselor educaționale.

În concluzie, premierul Ilie Bolojan a asigurat că bugetul educației nu va suferi noi reduceri, dar rămâne de văzut cum vor evolua măsurile implementate și dacă acestea vor avea un impact pozitiv asupra sistemului educațional.

Următorii pași includ monitorizarea atentă a efectelor reformelor adoptate și evaluarea constantă a nevoilor de finanțare în educație pentru a asigura un viitor mai bun pentru elevii din România.