Asigurări privind bugetul educațional
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, 19 noiembrie 2025, că educația nu va fi afectată de alte reduceri bugetare, în afară de cele aplicate deja prin pachetul 1 de reformă. "Având în vedere pachetul care a fost adoptat, în care pe educație au fost crescute normele didactice și au fost reduse bursele, nu există intenția ca anul viitor pe componenta de educație pe preuniversitar să se mai ia măsuri care să însemne alte reduceri", a afirmat Bolojan într-o declarație pentru Edupedu.ro. "Deci pe partea de educație măsurile au fost adoptate", a subliniat el.
Bolojan a detaliat că, în urma măsurilor luate până acum, bugetul a înregistrat o scădere semnificativă, precizând că cheltuielile lunare au scăzut de la 14,2 miliarde de lei la 13,7 miliarde, ceea ce reprezintă o reducere de 500 de milioane de lei. "Trebuie să menținem acest trend de reducere, ca să ne putem reduce deficitul și să ne stabilizăm cheltuielile bugetare anul viitor. Acesta este realitatea", a declarat premierul.
Referitor la educația preuniversitară, Bolojan a reafirmat că norma didactică stabilită acum, de 20 de ore pe săptămână, se menține. Această normă a fost crescută cu 2 ore față de norma anterioară de 18 ore, conform reformelor implementate. Această decizie vine într-un context în care discuțiile despre bugetul național și reformele în educație sunt extrem de relevante.
Declarația premierului apare pe fondul discuțiilor recente ale Executivului privind un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) care vizează limitarea cumulului salariu-pensie în sectorul public. Acest proiect include măsuri menite să reducă cheltuielile în sectorul bugetar, cum ar fi suspendarea detașărilor și transferurilor. Deși proiectul prevede posibilitatea ca Guvernul să adopte un memorandum care să excludă anumite categorii de personal de la măsuri, în documentele consultate nu apare nicio excepție pentru Educație.
Sindicatele din Învățământ au reacționat la aceste discuții, exprimând îngrijorări cu privire la intențiile Executivului de a reduce suplimentar cheltuielile de personal în sistemul educațional. Reprezentanții sindicatelor au denunțat măsurile ca fiind "absurde" și au cerut partidelor din coaliție să renunțe la aceste propuneri. Aceștia susțin că astfel de măsuri nu fac altceva decât să afecteze calitatea educației și motivația profesorilor, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra elevilor.
În acest context, opinia experților în educație este variată. Multe voci susțin că orice reducere a cheltuielilor în educație ar putea duce la o deteriorare a calității actului educațional, în timp ce altele argumentează că o gestionare eficientă a resurselor ar putea să nu afecteze negativ sistemul. Conform unei analize a Ministerului Educației, în 2024, numărul elevilor a scăzut cu 5% față de anul anterior, ceea ce ar putea justifica o revizuire a cheltuielilor.
Comparația cu alte țări europene sugerează că România investește mai puțin în educație comparativ cu media Uniunii Europene, unde alocările sunt de aproximativ 5% din PIB, față de 3,5% în România, conform datelor Eurostat din 2023. Acest lucru ridică întrebări despre sustenabilitatea reformelor actuale și despre viitorul sistemului educațional românesc.
În concluzie, anunțul premierului Bolojan aduce un oarecare optimism în rândul cadrelor didactice și al părinților, însă îngrijorările legate de viitorul finanțării educației rămân. Este esențial ca Executivul să asigure transparență și consultare cu toate părțile implicate pentru a evita măsuri care ar putea afecta negativ educația în România.
Următoarele săptămâni vor fi critice pentru a observa cum se va dezvolta această situație și care vor fi măsurile adoptate în bugetul național pentru 2026.